Construcțiile încetinesc! Mai puține autorizații în 2026, dar Chișinăul merge contra curentului

În primul trimestru din 2026, sectorul construcțiilor din Republica Moldova dă semne de răcire: au fost eliberate 586 de autorizații de construire, în scădere cu 3,5% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Deși reculul general este moderat, structura și distribuția regională arată dezechilibre tot mai evidente.

Segmentul rezidențial rămâne dominant, cu 444 de autorizații (aproape 76% din total), dar și aici creșterea s-a oprit aproape complet: minus 0,9% în ritm anual. În schimb, clădirile nerezidențiale — indicator sensibil al investițiilor în economie — au scăzut mult mai abrupt, cu 10,7%, până la 142 de autorizații.

Un detaliu care schimbă imaginea de ansamblu: mediul urban crește ușor (+1,9%), în timp ce mediul rural intră pe minus (-7,5%). Practic, construcțiile se concentrează tot mai mult în orașe, iar satele pierd ritm accelerat.

La nivel regional, diferențele sunt și mai clare. Mun. Chișinău este singura zonă care accelerează vizibil pe segmentul rezidențial, cu 14 autorizații în plus (+8,3%), confirmând tendința de polarizare a dezvoltării. În contrast, regiunea Sud înregistrează cea mai dură corecție (-31,3%), urmată de UTA Găgăuzia (-9,5%), Nord (-7,3%) și Centru (-0,6%).

Pe zona nerezidențială, scăderile sunt concentrate în Centru (-37,9%) și Nord (-7,3%), în timp ce Sudul și Găgăuzia afișează creșteri punctuale, dar insuficiente pentru a schimba trendul general. Chișinăul, din nou, rămâne stabil.

Un alt indiciu important vine din comparația istorică: dacă în 2025 numărul autorizațiilor era deja în scădere accentuată față de 2024 (doar 78,2% din nivelul anterior), datele din 2026 arată că piața nu și-a revenit, ci mai degrabă intră într-o fază de stagnare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autorizații #construcții #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile angajaților din sectorul bugetar vor fi recalculate de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului definitivat de Ministerul Finanțelor. O parte din banii alocați acum pentru sporuri va fi direcționată către salariile de bază, numărul valorilor de referință va scădea de la zece la șase, iar premiul anual va fi plafonat la 20% din salariul de bază.

Sporul pentru performanță, acordat în prezent pentru circa 99% dintre angajați, va fi plătit, ca regulă generală, doar celor evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”. Sporul va fi de 10–15% din salariul de bază pentru calificativul „excelent” și de 5–7% pentru „foarte bine”. Fondul anual pentru acest spor va scădea de la 10% la 4% din suma salariilor de bază ale instituției. Pentru personalul din învățământ și cercetare, Guvernul va stabili separat condițiile de acordare și mărimea sporului.

Sporurile cu caracter specific, acordate pentru efortul sau riscurile unor activități, vor avea plafoane de 10%, 20% sau 30%, în funcție de categoria de personal. Împreună cu sporurile de performanță, acestea vor fi plafonate la 30% din fondul salariilor de bază al instituției.

Premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor vor fi limitate la 10.000 de lei în total pe an pentru fiecare angajat și vor fi plătite din economiile instituției la fondul de salarizare. Separat, premiul anual va depinde de rezultatele instituției și de timpul efectiv lucrat și va fi plafonat la 20% din salariul de bază al angajatului.

Pentru calcularea salariilor de bază, Ministerul Finanțelor propune o valoare generală de referință de 4.200 de lei. Potrivit propunerii, valoarea va fi de 4.700 de lei pentru deputați, de 5.000 de lei pentru personalul din aparatele centrale ale ministerelor și de 5.300 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului, premier și miniștri. Cea mai mare valoare, de 6.900 de lei, se va aplica judecătorilor Curții Constituționale. Valorile vor fi stabilite prin legea bugetului de stat pentru 2027 și vor fi înmulțite cu coeficientul de salarizare aplicabil pentru a determina salariul de bază.

Angajații cu normă întreagă ale căror drepturi salariale vor scădea în urma recalculării sub media lunară din ultima funcție deținută vor primi diferența. Media va fi calculată pentru o perioadă de până la 12 luni înainte de aplicarea reformei.

Ministerul Finanțelor estimează că ponderea angajaților care au nevoie de o plată compensatorie pentru a ajunge la salariul minim pe țară va scădea de la 19,7% în 2026 la 10,3% în 2028. Conform calendarului din proiect, reforma va fi aplicată în etape până în 2032, când în sistem vor rămâne cel mult patru valori de referință.

#salariile bugetarilor