Exporturile de cereale au accelerat în martie, dar suntem dependenți de câțiva jucători și o singură piață

29 Apr. 2026, 11:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
29 Apr. 2026, 11:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de cereale ale Republicii Moldova au intrat în forță în martie 2026 și confirmă un trend de accelerare, nu o simplă revenire sezonieră. Analiza economistului Iurie Rija arată că, după un februarie „surprinzător de activ”, martie a adus o creștere de aproape 50% atât în volum, cât și în valoare, semnalând o piață care nu încetinește, ci prinde viteză.

În total, Moldova a exportat 166,7 mii de tone de cereale, în valoare de 648 milioane de lei cu aproape 54 de mii de tone mai mult decât în februarie. Saltul este prea mare pentru a fi explicat prin inerție: este, potrivit analizei, o „fază de accelerație” a traderilor locali.

Structura exporturilor rămâne însă rigidă și concentrată. Două culturi grâul și porumbul domină aproape integral piața, cu 96% din volum. Grâul rămâne lider absolut, cu 64% din exporturi, urmat de porumb cu 32%. Restul culturilor sunt mai degrabă simbolice ca volum, dar cu prețuri spectaculoase: o tonă de orez a ajuns la peste 26.000 de lei, de șapte ori mai mult decât grâul.

Cea mai mare schimbare vine din geografie. Dacă în februarie exporturile de grâu erau împărțite între Grecia și Italia, în martie piața s-a reorientat brutal: România a absorbit singură 64% din tot grâul exportat de Moldova. Practic, două din trei tone au mers într-o singură direcție, ceea ce ridică semne de întrebare privind dependența de un singur hub comercial.

Pe segmentul porumbului, liderul surpriză este Libanul, care a urcat pe primul loc cu 43% din exporturi, detronând complet piețele tradiționale. În același timp, Cipru a oferit cel mai mare preț, confirmând că unele piețe mici pot aduce marje mai bune decât cele mari.

Analiza scoate la iveală și o concentrare puternică în mâinile câtorva companii. În cazul grâului, trei exportatori controlează 68% din piață, iar pe segmentul porumbului, patru firme domină 90% din exporturi. Liderul absolut rămâne Rusagro-Prim, care singură a livrat peste o treime din grâu și aproape 40% din porumb.

Diferențele de preț între piețe și companii sunt la fel de relevante: unele firme reușesc să vândă cu până la 16% peste media pieței, semn că nu doar volumul, ci și strategia comercială face diferența.

Concluzia lui Iurie Rija arată că exportul de cereale al Moldovei este activ, competitiv și în creștere, dar vulnerabil. Concentrarea pe două culturi, dependența de câteva piețe-cheie și dominația câtorva jucători mari pot deveni puncte slabe în cazul unor șocuri externe sau schimbări de piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Apr. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2026, 12:04 // Actual //  bani.md

Există un cuvânt pe care îl folosim des, dar pe care fiecare dintre noi îl simte în mod diferit – Patria.

Pentru unii, Patria este locul în care s-au născut. Pentru alții, este locul de unde au plecat și în care își doresc să se întoarcă. Pentru marea majoritate, Patria este locul unde trăiesc oamenii pe care îi iubesc.

Dar, dincolo de toate percepțiile, Patria este ceva mult mai profund – Patria sunt oamenii.

Imaginați-vă pentru o clipă Moldova fără oameni. Fără vocile din piețe, fără râsul copiilor în curțile școlilor, fără idei, fără visuri, fără muzică, fără sărbători și fără tradiții. Cu siguranță, Moldova nu ar exista.

Pentru că o țară nu înseamnă doar un teritoriu. O țară înseamnă oamenii care trăiesc acolo, muncesc, creează, speră și cred.

Istoria Moldovei este, în esență, povestea oamenilor care au continuat să creadă în această țară chiar și atunci când a fost cel mai greu. Oameni care au trecut prin foamete, deportări, căderea URSS, crize economice, instabilitate politică, migrație… dar acești oameni nu au renunțat la ideea că, într-o zi, Moldova poate deveni mai bună.

Această poveste nu este scrisă doar de politicieni sau de instituțiile de stat. Ea este scrisă în fiecare zi de oameni obișnuiți: de profesori, de medici, de muncitori, de antreprenori, de artiști, de jurnaliști, de tineri care își caută calea. De fiecare dintre noi.

Dragostea de Patrie începe, de fapt, cu această legătură profundă dintre oameni și locul pe care îl numesc – Acasă. Cu limba pe care o vorbim, cu tradițiile care ne-au format și cu valorile care ne unesc ca societate.

Totodată, patriotismul nu este doar un sentiment frumos. Patriotismul este, înainte de toate, responsabilitate. Este responsabilitatea de a contribui la binele comun. De a face lucrurile mai bine decât au fost ieri. De a construi o societate în care oamenii au încredere unii în alții și în viitorul lor.

Patriotismul nu se vede doar în declarații mari sau în sloganuri. Se vede în lucrurile mici pe care le facem în fiecare zi. În felul în care alegem să muncim. În felul în care alegem să fim corecți. În felul în care alegem să ne implicăm.

O țară nu devine mai bună doar prin strategii și documente scrise pe hârtie. O țară devine mai bună atunci când oamenii ei decid că vor să fie parte din transformare. Atunci când aleg să creeze. Atunci când aleg să spună ce gândesc. Atunci când aleg să rămână conectați la destinul comun al societății în care trăiesc. Atunci când spun cu voce tare – Eu sunt Moldova!

Există momente în istoria unei țări în care este nevoie de mai mult curaj decât de obicei. Momente în care trebuie să ne întrebăm nu doar ce fel de țară avem, dar și ce fel de țară vrem să devenim. O țară modernă. O țară democratică. O țară în care oamenii pot trăi cu demnitate, libertate și speranță. O țară care face parte din civilizația Europeană.

Dar aceste lucruri nu se întâmplă singure. Ele se întâmplă atunci când oamenii aleg să creadă în țara lor, aleg să rămână, să se întoarcă, aleg să se dedice și să-și asume responsabilitatea față de țară.

Dragostea de patrie înseamnă și grija pentru moștenirea pe care o lăsăm generațiilor care vin după noi. Înseamnă să protejăm cultura noastră, memoria noastră și valorile care ne definesc. Dar mai ales înseamnă să construim o țară în care copiii noștri să poată trăi cu demnitate și cu spirit de libertate.

Patriotismul nu este doar despre trecut. Patriotismul este în special despre prezent și înainte de toate, despre viitor. Despre curajul de a crede că Moldova poate deveni mai puternică, mai modernă și mai prosperă. Și despre responsabilitatea de a contribui fiecare la această transformare.

Pentru că patria nu este ceva abstract.
Patria suntem noi!
Eu sunt Moldova!