Exporturile de cereale au accelerat în martie, dar suntem dependenți de câțiva jucători și o singură piață

Exporturile de cereale ale Republicii Moldova au intrat în forță în martie 2026 și confirmă un trend de accelerare, nu o simplă revenire sezonieră. Analiza economistului Iurie Rija arată că, după un februarie „surprinzător de activ”, martie a adus o creștere de aproape 50% atât în volum, cât și în valoare, semnalând o piață care nu încetinește, ci prinde viteză.

În total, Moldova a exportat 166,7 mii de tone de cereale, în valoare de 648 milioane de lei cu aproape 54 de mii de tone mai mult decât în februarie. Saltul este prea mare pentru a fi explicat prin inerție: este, potrivit analizei, o „fază de accelerație” a traderilor locali.

Structura exporturilor rămâne însă rigidă și concentrată. Două culturi grâul și porumbul domină aproape integral piața, cu 96% din volum. Grâul rămâne lider absolut, cu 64% din exporturi, urmat de porumb cu 32%. Restul culturilor sunt mai degrabă simbolice ca volum, dar cu prețuri spectaculoase: o tonă de orez a ajuns la peste 26.000 de lei, de șapte ori mai mult decât grâul.

Cea mai mare schimbare vine din geografie. Dacă în februarie exporturile de grâu erau împărțite între Grecia și Italia, în martie piața s-a reorientat brutal: România a absorbit singură 64% din tot grâul exportat de Moldova. Practic, două din trei tone au mers într-o singură direcție, ceea ce ridică semne de întrebare privind dependența de un singur hub comercial.

Pe segmentul porumbului, liderul surpriză este Libanul, care a urcat pe primul loc cu 43% din exporturi, detronând complet piețele tradiționale. În același timp, Cipru a oferit cel mai mare preț, confirmând că unele piețe mici pot aduce marje mai bune decât cele mari.

Analiza scoate la iveală și o concentrare puternică în mâinile câtorva companii. În cazul grâului, trei exportatori controlează 68% din piață, iar pe segmentul porumbului, patru firme domină 90% din exporturi. Liderul absolut rămâne Rusagro-Prim, care singură a livrat peste o treime din grâu și aproape 40% din porumb.

Diferențele de preț între piețe și companii sunt la fel de relevante: unele firme reușesc să vândă cu până la 16% peste media pieței, semn că nu doar volumul, ci și strategia comercială face diferența.

Concluzia lui Iurie Rija arată că exportul de cereale al Moldovei este activ, competitiv și în creștere, dar vulnerabil. Concentrarea pe două culturi, dependența de câteva piețe-cheie și dominația câtorva jucători mari pot deveni puncte slabe în cazul unor șocuri externe sau schimbări de piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.