Exporturile de cereale au accelerat în martie, dar suntem dependenți de câțiva jucători și o singură piață

Exporturile de cereale ale Republicii Moldova au intrat în forță în martie 2026 și confirmă un trend de accelerare, nu o simplă revenire sezonieră. Analiza economistului Iurie Rija arată că, după un februarie „surprinzător de activ”, martie a adus o creștere de aproape 50% atât în volum, cât și în valoare, semnalând o piață care nu încetinește, ci prinde viteză.

În total, Moldova a exportat 166,7 mii de tone de cereale, în valoare de 648 milioane de lei cu aproape 54 de mii de tone mai mult decât în februarie. Saltul este prea mare pentru a fi explicat prin inerție: este, potrivit analizei, o „fază de accelerație” a traderilor locali.

Structura exporturilor rămâne însă rigidă și concentrată. Două culturi grâul și porumbul domină aproape integral piața, cu 96% din volum. Grâul rămâne lider absolut, cu 64% din exporturi, urmat de porumb cu 32%. Restul culturilor sunt mai degrabă simbolice ca volum, dar cu prețuri spectaculoase: o tonă de orez a ajuns la peste 26.000 de lei, de șapte ori mai mult decât grâul.

Cea mai mare schimbare vine din geografie. Dacă în februarie exporturile de grâu erau împărțite între Grecia și Italia, în martie piața s-a reorientat brutal: România a absorbit singură 64% din tot grâul exportat de Moldova. Practic, două din trei tone au mers într-o singură direcție, ceea ce ridică semne de întrebare privind dependența de un singur hub comercial.

Pe segmentul porumbului, liderul surpriză este Libanul, care a urcat pe primul loc cu 43% din exporturi, detronând complet piețele tradiționale. În același timp, Cipru a oferit cel mai mare preț, confirmând că unele piețe mici pot aduce marje mai bune decât cele mari.

Analiza scoate la iveală și o concentrare puternică în mâinile câtorva companii. În cazul grâului, trei exportatori controlează 68% din piață, iar pe segmentul porumbului, patru firme domină 90% din exporturi. Liderul absolut rămâne Rusagro-Prim, care singură a livrat peste o treime din grâu și aproape 40% din porumb.

Diferențele de preț între piețe și companii sunt la fel de relevante: unele firme reușesc să vândă cu până la 16% peste media pieței, semn că nu doar volumul, ci și strategia comercială face diferența.

Concluzia lui Iurie Rija arată că exportul de cereale al Moldovei este activ, competitiv și în creștere, dar vulnerabil. Concentrarea pe două culturi, dependența de câteva piețe-cheie și dominația câtorva jucători mari pot deveni puncte slabe în cazul unor șocuri externe sau schimbări de piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania feroviară ucraineană „Ukrzaliznytsia” negociază cu Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) o reducere de 50% a tarifelor de tranzit pentru mărfurile ucrainene transportate pe teritoriul Republicii Moldova.

Discuțiile au loc atât la nivelul autorităților din cele două state, cât și între conducerile operatorilor feroviari, a precizat adjunctul directorului Departamentului pentru Tehnologia Transporturilor și Activitate Comercială din cadrul „Ukrzaliznytsia”, Valerii Tkaciov, în cadrul unei reuniuni online cu reprezentanții pieței agricole, notează RAIL.insider.

„Într-adevăr, solicităm o reducere de 50% a tarifului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Tkaciov.

Potrivit acestuia, CFM este dispusă să analizeze solicitarea, însă dorește garanții privind volumele de mărfuri pe care exportatorii ucraineni intenționează să le transporte prin Republica Moldova.

Pe agenda negocierilor se află și problema deficitului de locomotive cu care se confruntă operatorul feroviar moldovean. Din acest motiv, CFM a propus ca trenurile care tranzitează teritoriul Republicii Moldova să fie tractate cu locomotive ale companiei „Ukrzaliznytsia”.

Valerii Tkaciov a precizat că discuțiile sunt încă în desfășurare, iar rezultatele vor fi anunțate după finalizarea negocierilor.

CFM traversează în continuare o perioadă dificilă din punct de vedere financiar. În ultimele luni, întreprinderea a scos la licitație mai multe locomotive și alte bunuri, în încercarea de a obține lichidități și de a reduce presiunea financiară. Potrivit datelor prezentate de companie, CFM avea datorii de aproximativ 450 de milioane de lei în 2025. Deși obligațiile financiare au fost reduse cu peste 15% față de anul precedent, întreprinderea a rămas pe pierdere, înregistrând un deficit de 152,4 milioane de lei în primele șase luni ale anului 2025.