Consumăm tot mai mult de la străini. Ritmul de creștere a importurilor, aproape dublu față de exporturi

În opt luni ale anului, exporturile s-au majorat cu 18,6%, la 1,8 miliarde USD față de perioada similară a anului precedent. Iar ritmul de creștere a importurilor a fost aproape dublu față de exporturi și au însumat 4,4 miliarde USD, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exportul de mărfuri autohtone a fost de 1,3 miliarde USD (74,2% din total exporturi), fiind în creștere cu 15,1% față de perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-august 2021 s-au cifrat la 467,4 milioane dolari SUA (25,8% din total exporturi), sau cu 29,8% mai mult.

În statele din UE au ajuns mărfuri moldovenești în sumă de 1,1 miliarde USD cu o pondere de 62,2% în total exporturi. În timp ce în state din CSI livrările de mărfuri au fot cu mult mai puține – 282 mil. USD cu o cotă de 15,6% în total exporturi.

Principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (27,4% din total exporturi), Germania și Federația Rusă (câte 9,3%), Turcia (9,0%), Italia (7,7%).

La capitolul importuri, Republica Moldova a achiziționat cele mai multe mărfuri și produse din UE, în sumă totală de 2 miliarde USD cu o cotă de 46,5% în total importuri. Importurile din CSI au avut o pondere de 24% și valoare de 1 miliard USD.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2,5 miliarde USD, sau cu 796,1 milioane dolari SUA (+44,3%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță susține că, Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent se confruntă cu o creștere destul de puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Majorarea importurile este influențată și de majorarea veniturilor populației, remitențe, salarii, pensii, plus accesibilitatea împrumuturilor bancare.

#exporturi #importuri #marfuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.