Contrabandă pe șine? Noul director al CFM are un trecut controversat

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a anunțat numirea unui nou director la Calea Ferată a Moldovei (CFM). Este vorba de Sergiu Cotelnic, care are un trecut controversat, fiind suspectat de implicare în scheme de contrabandă.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că alegerea a fost făcută după mai multe consultări și că Guvernul îi va oferi tot sprijinul pentru a redresa situația de la CFM. Totuși, numirea lui Cotelnic ridică suspiciuni, mai ales în contextul în care Calea Ferată a Moldovei este considerată o verigă-cheie în rețelele de contrabandă din regiune.

În paralel, Guvernul a anunțat un pachet de investiții de 75 de milioane de lei pentru modernizarea unui segment feroviar de la Văleni, menit să crească veniturile CFM cu aproximativ 56 de milioane de lei anual. De asemenea, autoritățile promit alocarea a 10 milioane de lei pentru refacerea liniei Fălciu-Cantemir, cu scopul de a facilita exporturile moldovenești. „Noi vom fi alături de noul director numit, pentru ca el să-și poată face față cu brio funcții și din punct de vedere economic să aibă un suport și susținere. Guvernul la fel a luat decizia de a-i oferi din rezerva de stat motorină pentru următoarele 4 luni, ca să aibă un fond de rezervă de motorină, pentru că noi înțelegem că obiectivul muncii este transportul de marfă, ca să transporți marfă chiar dacă ai comens trebuie să ai motorină”, a punctat Bolea.

În ceea ce privește numirea lui Sergiu Cotelnic la CFM, BANI.MD a scris anterior că acesta pe vremea fostului director al CFM, Oleg Tofilat ar fi pus pe roate o schemă de contrabandă cu țigări.

„Pe vremea fostului director CFM, Oleg Tofilat, însoțitorii de vagoane implicați în cazurile de contrabandă erau concediați. Acest lucru se întâmpla în urma unor anchete de serviciu. Pe parcurs undeva la a treia anchetă a fost concediat șeful depoului de vagoane, Igor Sanin. La acea vreme, sfârșitul anului 2022, fostul director al CFM, Oleg Tofilat s-a autosesizat, și a dispus o ancheta de serviciu, iar Sergiu Cotelnic s-a ales cu mustrare aspră. Tot de atunci, angajările în toate filialele și la toate funcțiile erau avizate de către fostul director, după ce se trecea prin filtrul serviciului de securitate internă”, declarau sursele pentru BANI.MD.

Sergiu Cotelnic, nu a comentat deocamdată acuuzațiile care i se aduc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotelnic #numire #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.