Contract gras la Aeroport: 20 milioane de lei pentru hărți, grafice și „viziuni” până în 2041

Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” a lansat o procedură de achiziție publică pentru contractarea serviciilor de elaborare a Master-Planului de dezvoltare a activităților, teritoriilor și facilităților Aeroportului Internațional „Eugen Doga” Chișinău. Valoarea estimată a serviciilor este de 20 de milioane de lei.

Potrivit caietului de sarcini, documentul urmează să traseze direcțiile de dezvoltare pentru următorii 15 ani, în contextul creșterii cererii pentru transportul de pasageri, mărfuri și poștă, al majorării numărului de solicitări pentru zboruri regulate și charter, dar și al limitărilor infrastructurii actuale, care generează blocaje în perioadele de vârf.

Master-Planul va viza atât complexul Aeroportului Internațional Chișinău din bd. Dacia 80/3, cât și Aeroportul Internațional Mărculești, din raionul Florești, satul Lunga, în condițiile în care Aeroportul Chișinău este desemnat „investitor general” al Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”.

Caietul de sarcini prevede că Master-Planul trebuie să includă o componentă analitică și de prognoză, o componentă grafică (inclusiv planuri cadastrale actualizate) și o componentă economică, cu estimări ale costurilor de dezvoltare, necesar de resurse financiare și surse de finanțare, precum și un plan de afaceri, etapizat pe faze de implementare. Documentația trebuie să se finalizeze și cu proiecte preliminare pentru infrastructura propusă, avizele și coordonările necesare, precum și machete fizice tridimensionale ale viitoarelor aeroporturi și ale zonelor adiacente.

În lista priorităților de dezvoltare sunt menționate extinderea și reorganizarea zonelor de procesare a pasagerilor și mărfurilor, crearea unui nod intermodal pentru pasageri și a unui hub de transbordare a cargo-ului și poștei, modernizarea infrastructurii de aerodrom, sistematizarea fluxurilor de trafic și creșterea capacităților de parcare, inclusiv pentru diverse tipuri de vehicule. Totodată, sunt incluse cerințe privind automatizarea proceselor, soluții moderne de siguranță a zborurilor și securitate aeronautică, orientare intuitivă pentru pasageri, precum și integrarea criteriilor ecologice, de eficiență energetică și economisire a resurselor.

Dezvoltatorul urmează să fie o companie cu renume internațional, cu minimum 10 ani de experiență în documentații similare, iar planul trebuie elaborat de consultanți independenți, cu un portofoliu comparabil cu proiecte de talia Aeroportului Chișinău. Documentul va fi realizat în două limbi, în format color, iar traducerile automate nu sunt permise.

Termenul de elaborare este de 12 luni de la semnarea contractului sau achitarea avansului, fără a depăși 365 de zile calendaristice. Livrarea rezultatelor va fi etapizată, de la analiza situației curente și prognoze, până la transmiterea versiunii finale a Master-Planului, inclusiv seturi tipărite, versiuni electronice în Word/PDF și materiale în format AutoCAD, însoțite de actele de predare-primire.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul energiilor regenerabile a scăzut puternic în Europa în ultimii ani, însă rămâne considerabil mai mare decât în China, țară care în 2024 a instalat o capacitate nouă de energie verde mai mare decât restul lumii la un loc. Concluzia aparține economiștilor de la Banca Centrală Europeană, într-o analiză ce urmează să fie publicată în Buletinul Economic al instituției.

Potrivit datelor prezentate, între 2010 și 2024, costul mediu global al energiei eoliene offshore a scăzut cu 62%, al energiei eoliene onshore cu 70%, iar al energiei solare fotovoltaice cu 90%. În 2024, 91% din capacitatea nou instalată de energie regenerabilă la nivel global era deja mai ieftină decât cel mai accesibil combustibil fosil disponibil.

Deși reducerile de costuri au fost similare și pe principalele piețe europene, Europa pierde teren în fața Chinei, unde producția la scară largă și integrarea lanțurilor de aprovizionare permit costuri semnificativ mai mici. De exemplu, producția de baterii este aproape cu 50% mai scumpă în Europa decât în China, costurile electrolizei sunt cu 61% mai ridicate, iar pompele de căldură ajung la prețuri aproape duble.

Economiștii BCE subliniază că diferențele nu sunt generate în principal de costurile cu forța de muncă, ci de dimensiunea pieței, eficiența producției și gradul de integrare industrială.

Pentru a-și atinge obiectivele climatice până în 2030, Uniunea Europeană ar trebui să mobilizeze anual investiții între 2,7% și 3,7% din PIB. În opinia autorilor, taxele pe carbon sunt un instrument esențial pentru integrarea costurilor de mediu în economie, dar nu sunt suficiente fără investiții masive, sprijin pentru cercetare și dezvoltare și reforme structurale care să reducă barierele administrative.

Experții avertizează că simplificarea reglementărilor și menținerea politicilor climatice asumate sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și pentru consolidarea competitivității Europei în fața Chinei.