Rușii mănâncă tot bugetul. Cheltuielile pe alimente, la maximul ultimilor 16 ani

16 Feb. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Feb. 2026, 17:24 // Actual //  Ursu Victor

Ponderea cheltuielilor pentru alimente în bugetele cetățenilor ruși a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată datele oficiale ale Rosstat, citate de Moskowtimes.

Potrivit statisticii, la începutul anului 2026, aproximativ 39% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din Rusia erau destinate cumpărării produselor alimentare. Indicatorul a crescut cu 0,2 puncte procentuale față de anul trecut, cu 0,9 puncte față de 2024 și cu 2,1 puncte comparativ cu anul 2020. Ultima dată când rușii au alocat cel puțin 39% din buget pentru mâncare a fost în 2008.

Economiștii avertizează că majorarea ponderii cheltuielilor alimentare este un semnal îngrijorător. Potrivit economistei-șef a Alfa-Bank, Natalia Orlova, o astfel de structură a consumului este tipică țărilor cu venituri mai reduse. Spre exemplu, în India cheltuielile pentru alimente reprezintă circa 44% din bugetul populației, în timp ce în statele dezvoltate acestea nu depășesc, de regulă, 20%, iar în SUA sunt de aproximativ 13%.

Datele oficiale arată că inflația în Rusia a încetinit anul trecut la 5,6%, cel mai mic nivel din 2020, iar prețurile la alimente ar fi crescut cu doar 5,2%. Totodată, Rosstat susține că veniturile reale disponibile ale populației au crescut cu 7,4% în ultimul an și cu 23% de la începutul războiului.

În pofida acestor cifre, sondajele indică presiuni tot mai mari asupra populației. Aproximativ 31% dintre ruși spun că nu le ajung banii pentru mâncare, iar 39% raportează o deteriorare a situației economice în regiunile lor, potrivit Gallup.

Sondajele efectuate de Banca Centrală a Rusiei în rândul companiilor arată că consumatorii trec la economii: retailerii alimentari observă renunțarea la produse mai scumpe, vânzările de carne scad, iar comercianții de gadgeturi, mobilă și electrocasnice raportează migrarea cererii către segmentul low-cost.

Analiștii Raiffeisenbank anticipează că activitatea de consum va continua să slăbească în lunile următoare, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor reale, majorării taxelor și menținerii unei politici monetare stricte, care păstrează dobânzile la creditele de consum la niveluri ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.