Controversatul prinţ Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite salvează Credit Suisse, unde îşi ţin banii bogaţii lumii

Credit Suisse Group AG a crescut cu până la 7,5% în urma perspectivei ca prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, să preia o participaţie în proiectul de divizare a băncii de investiţii a firmei elveţiene, scrie Bloomberg.

Bin Salman ar putea investi aproximativ 500 de milioane de dolari în vehiculul respectiv, potrivit unor persoane direct implicate în subiect. Printre alţi investitori s-ar putea număra Atlas Merchant Capital al fostului director general al Barclays Plc, Bob Diamond, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să nu fie identificate, întrucât deliberările sunt private.

Saudi National Bank, deţinută în proporţie de 37% de fondul suveran de investiţii al naţiunii, este deja un investitor ancoră în majorarea de capital a Credit Suisse. O investiţie suplimentară din partea naţiunii bogate în petrol ar spori încrederea în eforturile de restructurare ale creditorului.
Banca cu sediul la Zurich a extins câştigurile de vineri, când comentariile preşedintelui Axel Lehmann au contribuit la întreruperea unei serii de pierderi de 13 zile. Acţiunile s-au tranzacţionat la 3,11 franci elveţieni, la ora 12:10 p.m. la Zurich. Acestea au scăzut cu aproximativ 63% în 2022.

Lehmann a declarat că situaţia lichidităţilor băncii s-a îmbunătăţit şi că au fost stopate ieşirile uriaşe de active ale clienţilor de la începutul trimestrului. Scăderile din ultimele săptămâni au împins acţiunile aproape de nivelul pe care creditorul elveţian îl propune investitorilor în cadrul majorării de capital, ceea ce a afectat atractivitatea ofertei pentru investitori.

Posibila investiţie a liderului Arabiei Saudite, cunoscut sub numele de MBS, ar fi o nouă demonstraţie a forţei legăturilor lui Michael Klein, CEO-ul CS First Boston, cu Orientul Mijlociu. Conexiunile sale în regat au fost o parte esenţială a planurilor pentru banca de investiţii şi pentru majorarea de capital. El a fost implicat direct în sprijinirea alinierii investiţiei de către Saudi National Bank, permiţându-i acesteia să preia o participaţie de până la 9,9%, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

Legăturile lui Klein cu Orientul Mijlociu datează cel puţin de pe vremea când acesta era la Citigroup, unde a condus negocierile din timpul crizei financiare pentru o injecţie de capital de 7,5 miliarde de dolari din partea Abu Dhabi. De asemenea, el a supervizat echipa Citigroup care a ajutat Dow Chemical Co. să obţină o finanţare din partea Kuwait Investment Authority.

Credit Suisse a anunţat luni că a finalizat, de asemenea, emisiunea de noi datorii în valoare de 5 miliarde de dolari, parte a planurilor de consolidare a bilanţului său, şi că va oferi un plan de finanţare actualizat pentru 2023 atunci când va publica rezultatele celui de-al patrulea trimestru, pe 9 februarie. Noile acţiuni vor începe să fie tranzacţionate pe 9 decembrie.

#mohamed #bogati #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.