Crește consumul de îngrășăminte minerale în Uniunea Europeană. Cel mai mult le utilizează marii producători agricoli

Cantitatea de îngrăşăminte minerale (azot şi fosfor) folosită în producţia agricolă din Uniunea Europeană a ajuns la 11,2 milioane de tone în 2020, o creştere de 2,9% faţă de 2019 şi un avans de 8,1% comparativ cu 2010, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, în 2020, consumul de îngrăşăminte cu azot în agricultură s-a situat la un nivel estimat la zece milioane de tone în UE, similar cu nivelul mediu consumat între 2010 – 2019, în timp ce consumul de îngrăşăminte cu fosfor a fost mai ridicat decât media pe termen mediu, la 1,2 milioane de tone.

Ţările care sunt cei mai mari producători agricoli şi au cele mai mari suprafeţe agricole utilizate tind să folosească cel mai mult îngrăşămintele minerale în agricultură. În 2020, sectoarele agricole din Franţa, Germania, Polonia şi Spania au consumat între 1 – 2,1 milioane de tone îngrăşăminte cu azot şi între 0,1 – 0,2 milioane de tone îngrăşăminte cu fosfor.

Între 2010 şi 2020, folosirea îngrăşămintelor cu azot în agricultură a sporit în majoritatea statelor membre, cel mai semnificativ avans fiind în Bulgaria (83%), Ungaria (57,5%) şi România (53,4%).

Similar, în majoritatea statelor membre au fost raportate creşteri ale folosirii de îngrăşăminte cu fosfor, în special în Ungaria (142,2%), Bulgaria (102,1%) şi Letonia (99,4%).

Există şi unele state membre unde a scăzut consumul de de îngrăşăminte minerale (azot şi fosfor) între 2010 şi 2020. De exemplu, în Germania a scăzut consumul îngrăşăminte cu azot cu 12,6%, iar folosirea îngrăşămintelor cu fosfor a scăzut cu 50,9 în Ţările de Jos.

#ingrasaminte minerale #Agricultură #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.