Ludmila Catlabuga: „Industria vitivinicolă a Moldovei ar putea pierde aproximativ 35 de milioane de dolari”

Din cauza interdicției temporare totale privind importul de carne de pasăre din Ucraina și a posibilelor măsuri de răspuns ale Ucrainei, care ar putea închide piața sa pentru exporturile produselor vinificatorilor moldoveni, pierderile acestora ar putea ajunge la „aproximativ 35 de milioane de dolari”.

Acest lucru a fost recunoscut de ministra agriculturii, Ludmila Catlabuga, în discuțiile cu jurnaliștii, la data de 17 februarie.

„Este o pierdere. Pentru că exportul către orice țară, către orice piață la care am avut acces — dacă acesta se oprește, este o pierdere evidentă. Dacă vorbim despre posibilele pierderi din sectorul vitivinicol, în special pe piețele externe, există semnale privind posibile schimbări”, a adăugat ministra.

Informațiile potrivit cărora Ucraina se pregătește să introducă un embargo total asupra importului produselor vitivinicole moldovenești au apărut în această săptămână. Anterior, la 26 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat suspendarea temporară a importului de carne de pasăre și produse din carne de pasăre provenite din Ucraina, transmite Moldpres. Decizia a fost luată după depistarea unui antibiotic interzis, metronidazolul, în loturi de furaje importate anterior din țara vecină.

După scandalul legat de metronidazol, producătorul acestui unic lot problematic de furaje a fost sancționat în Ucraina, iar licența sa pentru exportul furajelor în Republica Moldova a fost retrasă. Totodată, autoritățile ucrainene și producătorii de carne de pasăre din Ucraina au propus în repetate rânduri efectuarea unor controale comune asupra cărnii de pasăre ucrainene și și-au exprimat disponibilitatea de a oferi garanții privind siguranța acesteia, subliniază Poultry Ukraine.

Partea moldovenească a refuzat să caute un compromis și să facă pași practici pentru anularea interdicției asupra întregului import de produse avicole din Ucraina. „Uniunea Avicultorilor din Ucraina”, care reunește peste 40 de producători ucraineni din domeniul avicol, a declarat că „restricțiile privind importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al furajelor pentru păsări din Ucraina au un caracter artificial și urmăresc eliminarea de pe piața moldovenească a unui concurent, respectiv Ucraina”.

Întrucât între cele două țări există un acord de liber schimb, Ucraina intenționează să activeze prevederile acestuia privind protecția producătorilor săi împotriva discriminării nejustificate. Acordul stipulează clar că, în cazul în care o țară discriminează nejustificat producătorii celeilalte, partea afectată are dreptul să aplice măsuri în oglindă. În acest sens, vicepremierul ucrainean Taras Kachka a avertizat-o deja în scris pe Ludmila Catlabuga.

Potrivit unor informații existente, dar deocamdată neoficiale, Ucraina se pregătește să lovească sectorul vitivinicol al Republicii Moldova. Produsele acestuia ar putea fi supuse unui embargo total, similar celui aplicat în Republica Moldova asupra cărnii de pasăre ucrainene. Ucraina se numără printre cei mai mari cumpărători ai produselor industriei vitivinicole moldovenești, achiziționând alcool în valoare de 30,7 milioane de dolari și struguri de încă 8 milioane de dolari. Astfel, suma totală ajunge la aproape 40 de milioane de dolari, și nu la 35 de milioane, așa cum a menționat Catlabuga.

Ministra a subliniat că nu dorește ca producătorii moldoveni să piardă oportunitățile de a-și vinde produsele pe piețele externe și și-a exprimat speranța că interdicția asupra importului de carne de pasăre din Ucraina va putea fi ridicată.

„Am venit cu propriile noastre propuneri — privind asigurarea monitorizării și autorizarea treptată a livrărilor acelor loturi de carne de pasăre care sunt bine controlate și însoțite de certificate de calitate la nivelul standardelor europene. Or, partea ucraineană exportă carne de pasăre în Uniunea Europeană. Înțelegem că Uniunea Europeană nu ar permite accesul pe piața sa al unor produse care nu respectă normele și standardele stabilite. Consider că nu ar trebui nici să creăm bariere artificiale, nici să punem la îndoială, fără temei, calitatea produselor destinate pieței europene”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Ministra a recunoscut, de asemenea, că Ucraina dispune de un sistem dezvoltat de control intern și că Republica Moldova intenționează „să elimine disfuncționalitățile și să relanseze procedurile corespunzătoare”. Potrivit acesteia, se speră ca acest lucru să fie realizat în perioada următoare, iar instituțiile responsabile au transmis deja părții ucrainene solicitările necesare.

#pața externă #industrie vitivinicola #Catlabuga #carne de pasăre #exporturi #importuri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie