Nume nou în Fondul de garantare a depozitelor: Maia Pîrcălab, promovată de BNM și votată de Parlament

Maia Pîrcălab a fost numită în funcția de membră a Consiliului de administrație al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB), pentru un mandat de cinci ani. Proiectul de hotărâre a fost votat de Parlament.

Candidatura acesteia a fost propusă de Banca Națională a Moldovei, după ce mandatul lui Ion Burlea a expirat la 7 februarie 2026.

Maia Pîrcălab este juristă de profesie și activează la Banca Națională a Moldovei din 2017. În prezent, conduce Departamentul Reglementare și Autorizare din cadrul instituției.

Consiliul de administrație este format din cinci membri. Din acesta fac parte Nadejda Cornețel, președinte al Consiliului, propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Natalia Seleverstu, vicepreședinte, propusă de Asociația Băncilor din Moldova, Ion Josan, membru, propus de Banca Națională a Moldovei, și Ana Litocenco, membră, propusă de Ministerul Finanțelor.

Conducerea executivă a Fondului este asigurată de directorul general, Dionis Catanoi, numit prin hotărârea Consiliului de administrație al FGDSB în august 2024.

Conform legislației, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar este administrat și supravegheat de Consiliul de administrație, iar membrii acestuia sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#maia pîrcălab #fondul de garantare a depozitelor #consiliu #sistem bancar #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.