Creştere pe datorie? Deficitul comercial a explodat

Consumul este principalul „ingredient” care al creșterii economice al Republicii Moldova. Or, acest lucru este reflectat de datele Biroului Național de Statistică. Deficitul comercial a ajuns la 623,3 milioane dolari în primele două luni ale anului 2022 cu 26% mai mare față de perioada similară a anului precedent.

În ianuarie – februarie, Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în sumă de 667 mil. USD cu 1,6 or mai mult față de aceiași perioadă a anului 2021.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-februarie 2022, au totalizat 414,1 milioane dolari SUA (cu 53,0% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2021.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-februarie 2022, au avut o valoare de 78,6 milioane dolari SUA (cu 16,5% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 11,8% în total exporturi, în descreștere cu 4,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2021.

La capitolul importuri, în primele două luni ale anului acestea au însumat 1,2 miliarde de lei cu 40% mai mult față de anul 2021.

Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27), în ianuarie-februarie 2022, s-au cifrat la 538,7 milioane dolari SUA (cu 26,5% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2021), deținând o pondere de 41,8% în total importuri, în scădere cu 4,4 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2021.

Importurile de mărfuri provenite din țările CSI, în ianuarie-februarie 2022, au avut o valoare de 435,2 milioane dolari SUA (de 2,0 ori mai mult, decât în perioada corespunzătoare din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 33,7% în total importuri, în creștere cu 9,8 puncte procentuale, față de ianuarie-februarie 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.