Creșterea economiei moldovenești! Care sunt ramurile care au prăbușit-o în primul trimestru

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru al anului 2024, Produsul Intern Brut (PIB) atingând 67,4 miliarde lei, echivalentul unei creșteri de 1,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 1,4% comparativ cu trimestrul I 2023 și cu 2,5% față de trimestrul IV 2023.

Valoarea adăugată brută (VAB) totală pe economie, cu o pondere de 85,6% în formarea PIB, a crescut cu 3,4%, contribuind cu 2,9% la majorarea PIB. Sectorele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra PIB sunt:

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: a crescut cu 40,1%, contribuind cu 1,2% la creșterea PIB.
Industria prelucrătoare: a înregistrat o creștere de 13,0%, contribuind cu 1,1% la PIB.
Informații și comunicații: au crescut cu 8,0%, contribuind cu 0,6% la PIB.

Cu toate acestea, anumite sectoare au avut un impact negativ asupra evoluției PIB, printre care:

Transport și depozitare: a scăzut cu 20,2%, având o pondere de 4,5% și contribuind negativ cu 1,2% la PIB.
Tranzacții imobiliare: au scăzut cu 3,3%, contribuind negativ cu 0,3% la PIB.
Sănătate și asistență socială: au scăzut cu 3,1%, contribuind negativ cu 0,2% la PIB.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,4% în PIB, au influențat negativ evoluția economiei, scăzând cu 6,2% și contribuind la o reducere de 1,0% a PIB.

Din punct de vedere al utilizării, factorii pozitivi care au contribuit la creșterea PIB includ:

Exportul net de bunuri și servicii: a crescut cu 3,1%, datorită creșterii volumului exporturilor cu 1,0% și reducerii volumului importurilor cu 4,1%.
Consumul final al gospodăriilor populației: a crescut cu 1,6%, având o pondere de 85,0% în PIB.
Formarea brută de capital fix: a crescut cu 4,8%, contribuind cu 0,9% la PIB.

În schimb, consumul final al administrației publice a scăzut cu 7,0%, având un impact negativ de 1,4% asupra PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina