Un nou Plahotniuc al Republicii Moldova renaște! Năstase îi dezvăluie numele

Într-un interviu acordat emisiunii „Radar Politic”, fostul lider al Platformei DA, Andrei Năstase, a lansat acuzații grave la adresa actualei guvernări, comparând-o cu fostul regim condus de Vlad Plahotniuc. Năstase susține că guvernarea de astăzi preia cu nerușinare schemele corupte ale fostelor regimuri și identifică un nou „Plahotniuc” al zilelor noastre: Andrei Spînu.

„Guvernarea are suficiente motive să tremure, așa cum tremurau atunci Plahotniuc, Ghimpu și alții ca ei. Promisiunile acestei guvernări au fost foarte mari, iar așteptările oamenilor sunt foarte mari. Vedem cum schemele fostului regim sunt preluate cu nerușinare de actualul regim. Plahotniucul lor este Andrei Spînu. Nu există unul care să-l întreacă,” a declarat Năstase.

Năstase a menționat și exemple concrete de corupție, făcând referire la tronsonul de drum Leova – Bumbăta de 4 km, care ar fi costat 4 milioane de euro. „Drumul e pe șesurile din Republica Moldova și la 4 km să sifonezi 4 milioane de euro, nu-i cam mult? Procuratura Anticorupție a deschis un dosar penal în acest caz,” a adăugat el.

Fostul lider al Platformei DA a subliniat că situația actuală din Republica Moldova este similară cu cea din timpul fostului regim, criticând dur guvernarea pentru perpetuarea aceleași corupții și abuzuri de putere.

„Este vorba despre faptul că aceleași lucruri se întâmplă în Republica Moldova cum se întâmplau sub fostul regim. Aceleași lucruri urâte pe care le contestau cei care astăzi sunt la guvernare,” a concluzionat Năstase.

La 14 iunie 2024 s-au împlinit patru ani de când oligarhul Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova.

Fostul lider PD, Vlad Plahotniuc controla din umbră principalele instituții alte statului. Fluxuri financiare erau direcționate în companii off shore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nastase #regim #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.