Creșterea prețurilor la apartamentele din Chișinău nu se oprește. Cum vor evolua costurile

Anul trecut pe piața imobiliară din Capitală au fost înregistrate trei recorduri. Prețul mediu pentru un metru pătrat pe piața secundară a trecut de 1000 de euro, iar al unui metru pătrat pe piața primară a depășit 1500 de euro. Totodată media unei ipoteci a fost de un milion de lei. Cifrele au fost anunțate în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Analistul economic Veaceslav Ioniță a afirmat că în pofida creșterii prețurilor, tot mai mulți moldoveni își pot permite acum un apartament.

„Locuințele sunt astăzi mult mai accesibile decât acum 15 ani când pentru un apartament nou de 70 metri pătrați trebuia să lucrezi 55 de ani, iar acum doar 14 ani. Adică de patru ori mai puțin. Cei care își cumpără astăzi apartamente nici nu-și permiteau să viseze la o locuință în 2010. Anul trecut în Republica Moldova peste o sută de mii de persoane au avut salarii mai mari de o mie de euro pe lună. Acum zece ani, numărul acesta era de o sută de ori mai mic. Majoritatea acestor persoane locuiesc în Capitală”, a menționat analistul economic.

Nicolae Balaur, președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, a concretizat că acum sunt solicitate toate tipurile de locuințe, iar cele mai multe cereri se înregistrează în sectoarele Centru, Râșcani și Botanica.

„O cameră la periferia orașului ajunge să coste 35 de mii de euro. Aceste locuințe sunt pentru persoane care nu sunt eligibile la creditare și atunci ei recurg la ele cu speranța ca să le poată depune gaj daca vor accesa un credit. Prețul unui metru pătrat pentru un apartament în construcție este de 1400-1700 de euro, iar al unuia care este dat în exploatare trece de două mii de euro. În centrul Capitalei, prețul unui metru pătrat a depășit patru mii de euro și poate ajunge până la zece mii de euro”, a menționat Nicolae Balaur.

Invitații emisiunii „Consens Național” au mai declarat că prețurile la apartamente vor continua să crească odată cu creșterea salariilor. La această tendință mai contribuie scumpirea materialelor de construcție, precum și cererea care depășește oferta. Potrivit lor, o echilibrare între cerere și ofertă nu va duce la ieftinirea apartamentelor, ci doar va mai tempera din inflația de pe piața imobiliară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #piata #locuinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.