„Criptopreședintele” Trump creează o rezervă Bitcoin, dar fără să investească un dolar

07 Mart. 2025, 15:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2025, 15:09 // Actual //  Ursu Victor

Donald Trump, care a promis să transforme Statele Unite în „capitala mondială a criptomonedelor”, a semnat un ordin executiv privind crearea unei rezerve naționale de Bitcoin. Cu toate acestea, inițiativa nu implică achiziții noi de criptomonede, ci doar transferul în rezervă a Bitcoin-ului confiscat de autorități în urma anchetelor penale.

Analiștii din industrie au fost dezamăgiți de faptul că administrația Trump nu intenționează să cumpere activ criptomonede, ci doar să gestioneze stocul existent. În ordinul semnat se menționează că eventualele completări ale rezervei se vor face doar prin strategii care să nu implice costuri suplimentare pentru contribuabili. Mai mult, guvernul nu va cumpăra alte criptomonede decât cele deja confiscate.

Deși ordinul nu prevede vânzarea Bitcoin-ului din rezervă, Departamentul Trezoreriei are libertatea de a stabili strategii „responsabile” de administrare, inclusiv vânzarea activelor. Vestea a dezamăgit piața cripto, care spera ca guvernul american să intervină ca un cumpărător strategic. În urma anunțului, prețul Bitcoin a scăzut inițial cu 5,7%, deși ulterior și-a revenit parțial. Alte criptomonede au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative.

„Investitorii mizau pe faptul că guvernul va cumpăra Bitcoin, iar acum, când acest scenariu a fost exclus, mulți dintre ei își închid pozițiile”, a declarat pentru Bloomberg Stefan von Hanisch, director de tranzacții over-the-counter la Bitgo.

În timpul campaniei electorale, Trump s-a poziționat ca un susținător ferm al criptomonedelor, criticând democrații pentru reglementările stricte și promițând că va face din SUA o „superputere cripto”. Promisiunile i-au adus sprijinul unor investitori importanți din domeniu, care au contribuit generos la finanțarea campaniei sale.

După victoria sa electorală, Bitcoin a crescut de la sub 70.000 de dolari la un maxim de 106.000 de dolari pe 18 decembrie 2024. Totuși, după inaugurarea sa din 22 ianuarie 2025, piața a început să scadă din cauza incertitudinii generate de politicile comerciale agresive ale noului președinte, a retragerii fondurilor de pe bursele cripto și a atacului cibernetic asupra platformei Bybit, orchestrat de hackeri nord-coreeni, care au furat criptomonede în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Vineri, Bitcoin era tranzacționat în jurul valorii de 88.500 de dolari.

Înainte de inaugurare, Donald Trump și soția sa au lansat două memecoins, $TRUMP și $MELANIA, fără nicio valoare fundamentală, bazându-se doar pe speculația pieței.

Prețul $TRUMP a crescut în trei zile de peste zece ori, ajungând la 75,35 dolari, dar ulterior a scăzut cu 82,6%, ajungând la doar 13,09 dolari în tranzacțiile de vineri. În timp ce investitorii care au cumpărat în vârf au pierdut sume importante, firmele care au facilitat emiterea și tranzacționarea monedelor au încasat aproximativ 350 de milioane de dolari, potrivit Financial Times.

Deși nu este clar dacă Trump a beneficiat direct de aceste câștiguri, experții au semnalat o posibilă conflict de interese. Prin vânzarea memecoin-urilor, președintele american a permis practic direcționarea anonimă de fonduri către el, fără restricțiile impuse donațiilor politice clasice, punând totodată investitorii de retail într-o poziție vulnerabilă.

În timp ce administrația sa încearcă să redefinească poziția SUA pe piața cripto, ultimele mișcări ale lui Trump lasă în urmă o piață instabilă, investitori dezamăgiți și întrebări privind etica președintelui în gestionarea activelor digitale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.