Criza agricolă se adâncește! Fermierii, dezamăgiți de întâlnirea cu Recean și Bolea

La întâlnirea organizată la Guvern, premierul Dorin Recean și ministrul Agriculturii Vladimir Bolea s-au confruntat cu o reacție negativă din partea fermierilor moldoveni. Agricultorii și-au exprimat nemulțumirea față de soluțiile propuse de Guvern pentru a face față crizei din domeniu, care include provocări economice și de resurse.

Întâlnirea a fost marcată de tensiuni, iar unii fermieri au părăsit ședința înainte de final, anunțând că vor adresa problemele lor către ambasadele străine pentru a căuta suport internațional.

În încercarea de a răspunde criticilor, ministrul Bolea a anunțat că Guvernul a identificat încă 100 de milioane de lei pentru a sprijini fermierii, dar acest anunț nu a reușit să calmeze nemulțumirile exprimate de participanți. Problemele din sectorul agricol rămân o preocupare majoră, iar soluțiile rapide și eficiente sunt așteptate fermieri.

„Premieriul a dat indicații Ministerului de Finanțe pentru identificarea banilor pentru reanimarea creditului agricol de urneță, care s-a fiinalizat la 31 mai. De acest instrument au beneficiat 280 de agenți economici și 48 de agenți economici au beneficiat de creditul garantat din partea statului”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea după ședința cu fermierii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Recean #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie