Criza climatică este la porțile Europei! Inundații apocaliptice în nordul Italiei și secetă în Spania și Franța

Inundațiile din această săptămână sunt cele mai recente semne ale dezastrului meteorologic care a lovit țara.

În regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au căzut jumătate din precipitațiile medii anuale în doar 36 de ore. Râurile au ieșit din matcă și mii de hectare de teren agricol sunt sub ape. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 persoane au pierdut viața din cauza inundațiilor.

Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche.

În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine că inundațiile din această săptămână au fost provocate de încălzirea globală cauzată de om.

Dar în întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul.
„Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).

Geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de fiecare parte o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.

Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la ideea conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.

În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în vremurile preindustriale.
Coldiretti, o asociație de fermieri din Italia, spune că numărul de evenimente meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, grindină uriașă și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. Și, la fel ca în multe părți ale lumii deja se simte impactul deteriorării climatice, iar fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele lor să scadă cu până la 45%.

#inundatii #seceta #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.