Criza climatică este la porțile Europei! Inundații apocaliptice în nordul Italiei și secetă în Spania și Franța

Inundațiile din această săptămână sunt cele mai recente semne ale dezastrului meteorologic care a lovit țara.

În regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au căzut jumătate din precipitațiile medii anuale în doar 36 de ore. Râurile au ieșit din matcă și mii de hectare de teren agricol sunt sub ape. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 persoane au pierdut viața din cauza inundațiilor.

Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche.

În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine că inundațiile din această săptămână au fost provocate de încălzirea globală cauzată de om.

Dar în întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul.
„Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).

Geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de fiecare parte o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.

Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la ideea conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.

În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în vremurile preindustriale.
Coldiretti, o asociație de fermieri din Italia, spune că numărul de evenimente meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, grindină uriașă și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. Și, la fel ca în multe părți ale lumii deja se simte impactul deteriorării climatice, iar fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele lor să scadă cu până la 45%.

#inundatii #seceta #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan anunță într-un video că Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului, va fi scos la privatizare pe 20 octombrie și spune că Guvernul vrea să transforme vânzarea într-un test de transparență pentru procesul de privatizare din Republica Moldova.

Hotelul se află pe strada Anton Pann, la câteva minute de ASEM, Parcul Catedralei și Banca Națională. Imobilul are 12 niveluri, peste 6.000 de metri pătrați și 137 de camere. Prețul inițial stabilit de Agenția Proprietății Publice este de 106 milioane de lei, iar ofertele pot fi depuse până pe 19 octombrie.

„Este un hotel care are mult mai mult potențial decât la moment și suntem în căutare de antreprenori care vor să oferteze într-o licitație transparentă pentru acest activ cu adevărat unic”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul spune că Guvernul este conștient de reputația proastă pe care privatizările au căpătat-o în Republica Moldova și afirmă că Executivul vrea să evite repetarea practicilor controversate din trecut.

„Privatizările nu au o reputație bună în Moldova și probabil pe bună dreptate. Prea multe privatizări au fost făcute fraudulos. Ne propunem să schimbăm asta și vrem să o facem de o manieră cât mai transparentă”, a spus Tofan.

Potrivit lui, obiectivul nu este doar obținerea unui preț cât mai mare pentru buget, ci și atragerea unui investitor care să transforme clădirea și să valorifice amplasarea sa centrală.

„Poate chiar mai important decât veniturile la buget este să valorificăm adevăratul potențial al acestui activ. Să creăm noi locuri de muncă, să dinamizăm economia și să înfrumusețăm centrul Chișinăului cu o clădire mult mai atractivă decât acum”, a afirmat premierul.

Guvernul intenționează să lanseze inclusiv un concurs pentru tineri arhitecți și creatori, care să propună până pe 4 octombrie concepte privind modul în care ar putea arăta un viitor Hotel „Zarea”.

Un detaliu este că Hotelul „Zarea” nu se află pentru prima dată pe lista activelor pregătite pentru privatizare. În documentele Agenției Proprietății Publice apare o expunere anterioară din vara anului 2020, când prețul indicat pentru complex era de 29,56 milioane de lei, fără valoarea terenului și fără unele elemente de infrastructură specială. Astăzi, prețul de pornire este de peste trei ori mai mare, 106 milioane de lei.

Întreprinderea de stat „Hotelul Zarea” a fost înregistrată în 1992 și este deținută integral de stat. Potrivit datelor APP, în 2025 avea 24 de angajați. În același an, hotelul a raportat un profit de numai aproximativ 28,8 mii de lei, după un profit de circa 196,7 mii de lei în 2024, ceea ce scoate în evidență diferența dintre valoarea amplasamentului și performanța financiară modestă a afacerii actuale.

Interesul investitorilor există, cel puțin la nivel preliminar. APP anunța în august că patru potențiali investitori solicitaseră informații sau vizitaseră Hotelul „Zarea”, însă la acel moment nu fusese depusă nicio cerere oficială de participare. Termenul licitației a fost ulterior prelungit până în octombrie.

Tofan susține că procesul va fi urmărit atent pentru a garanta acces egal investitorilor.

„Vreau să fiți siguri de integritatea acestui proces și de intenția noastră de a da o șansă tuturor antreprenorilor de bună-credință de a oferta pentru acest activ”, a declarat premierul.

Hotelul „Zarea” a fost inclus de Guvern încă din 2024 printre activele de stat considerate neperformante sau insuficient valorificate și pentru care autoritățile au decis să caute investiții private.

#zarea #hotel #privatizare