Criza climatică este la porțile Europei! Inundații apocaliptice în nordul Italiei și secetă în Spania și Franța

Inundațiile din această săptămână sunt cele mai recente semne ale dezastrului meteorologic care a lovit țara.

În regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au căzut jumătate din precipitațiile medii anuale în doar 36 de ore. Râurile au ieșit din matcă și mii de hectare de teren agricol sunt sub ape. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 persoane au pierdut viața din cauza inundațiilor.

Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche.

În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine că inundațiile din această săptămână au fost provocate de încălzirea globală cauzată de om.

Dar în întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul.
„Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).

Geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de fiecare parte o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.

Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la ideea conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.

În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în vremurile preindustriale.
Coldiretti, o asociație de fermieri din Italia, spune că numărul de evenimente meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, grindină uriașă și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. Și, la fel ca în multe părți ale lumii deja se simte impactul deteriorării climatice, iar fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele lor să scadă cu până la 45%.

#inundatii #seceta #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două dintre cele mai mari companii din industria auto din România, Dacia și Ford, și-au suspendat producția până pe 19 august, în contextul crizei energetice cu care se confruntă țara vecină. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, decizia va reduce consumul de energie cu aproximativ 200 MW, iar alte companii mari ar putea adopta măsuri similare în perioada următoare.

Anunțul a fost făcut după o reuniune a Guvernului de la București cu reprezentanții marilor consumatori industriali de energie, în cadrul căreia autoritățile au cerut reducerea voluntară a consumului în intervalul de vârf, între orele 19:00 și 23:00.

„Compania Dacia și Ford sunt de astăzi cu producția oprită până pe data de 19 august, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW. O decizie similară va fi luată și de alte câteva companii, astfel încât să avem o reducere voluntară a consumului de energie în orele de seară”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a precizat că măsura vine în condițiile în care România se confruntă cu un deficit de energie provocat de oprirea unui reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă și de producția redusă a hidrocentralelor, afectate de nivelul foarte scăzut al Dunării. Situația este complicată și la nivel regional: Ungaria a redus cu aproximativ 1 750 MW producția centralei sale nucleare, astfel că deficitul cumulat de producție din regiune depășește 4 000 MW și afectează Ungaria, Serbia, Bulgaria, România și Republica Moldova.

În aceste condiții, România acoperă necesarul din orele de vârf prin importuri de peste 2 200 MW în fiecare seară. Potrivit lui Bolojan, și alte state din regiune sunt dependente de energia din import, Ungaria importând aproximativ 4 500 MW, iar Republica Moldova în jur de 500 MW, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra pieței regionale de energie.

În paralel, Guvernul de la București pregătește o Hotărâre care va permite limitarea temporară a consumului marilor consumatori industriali dacă reducerile voluntare nu vor fi suficiente pentru menținerea echilibrului sistemului energetic. Potrivit lui Bolojan, companiile vizate ar urma să fie notificate cu 24 de ore înainte de aplicarea unor astfel de restricții.