Criza climatică este la porțile Europei! Inundații apocaliptice în nordul Italiei și secetă în Spania și Franța

20 Mai 2023, 07:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Mai 2023, 07:23 // Actual //  bani.md

Inundațiile din această săptămână sunt cele mai recente semne ale dezastrului meteorologic care a lovit țara.

În regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au căzut jumătate din precipitațiile medii anuale în doar 36 de ore. Râurile au ieșit din matcă și mii de hectare de teren agricol sunt sub ape. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 persoane au pierdut viața din cauza inundațiilor.

Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche.

În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine că inundațiile din această săptămână au fost provocate de încălzirea globală cauzată de om.

Dar în întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul.
„Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).

Geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de fiecare parte o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.

Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la ideea conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.

În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în ​​vremurile preindustriale.
Coldiretti, o asociație de fermieri din Italia, spune că numărul de evenimente meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, grindină uriașă și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. Și, la fel ca în multe părți ale lumii deja se simte impactul deteriorării climatice, iar fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele lor să scadă cu până la 45%.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.