Criza de energie din Europa se extinde în întreaga lume. Riscă să frâneze redresarea economiei mondiale

28 Sept. 2021, 16:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Sept. 2021, 16:35 // Actual //  MD Bani

Criza de energie cu care se luptă în prezent Europa cuprinde întreaga lume, China resimţind deja primele efecte, iar aceasta riscă să pună în pericol însănătoşirea întregii eco­nomii mondiale.

În această iarnă, lumea se va lupta pe ceva invizibil, dar rar atât de vital, şi în prezent în ofertă alarmant mai scăzută: gazele naturale, scrie Bloomberg Businesweek.

Ţările sunt mai dependente ca niciodată de gaze natrale pe fondul eforturilor de renunţare la cărbune şi creştere a utilizării unor surse de energie mai curate. Însă nu există suficiente gaze pentru a alimenta redresarea postpandemie şi pentru reumplerea stocurilor epuizate înainte de sosirea lunilor reci.

Ţările se luptă pentru stocuri, iar criza se va acutiza când temperaturile vor scădea. Criza din Europa semnalează viitoare probleme pentru întreaga planetă, scrie Ziarul Financiar.

Chiar şi o iarnă cu temperaturi obişnuit de scăzute în emisfera nordică este de aşteptat să împingă preţurile şi mai sus la nivel mondial.

În China, utilizatorii industriali ar putea reacţiona prin creşterea preţurilor; gospodăriile din Brazilia se vor confrunta cu facturi mari. Economiile care nu-şi pot permite gazele, cum este Pakistanul, s-ar putea opri pur şi simplu.

Companiile de utilităţi şi strategii se roagă pentru o iarnă blândă pentru că este deja prea târziu pentru creşterea stocurilor. Perspectiva accelerării costurilor energiei, dublată de presiunea existentă la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi nivelul record al preţurilor ali­mentelor i-ar putea face pe mai mulţi bancheri centrali să se întrebe dacă creşterea inflaţiei este pe cât de tranzitorie speraseră.

China se scufundă în prezent într-o criză energetică ce ar putea lovi cea mai mare economie din Asia în forţă chiar într-un moment în care criza Evergrande trimite unde de şoc la nivelul sistemului său financiar.

Campania de reducere a consu­mului de energie este determinată de creşterea cererii de electricitate şi de preţurile în creştere ale cărbunelui şi gazelor, dar şi de ţintele stricte ale Beijingului privind reducerea emisiilor.

De la producătorii de aluminiu la cei de textile şi unităţi de procesare de soia, fabricilor chineze li se cere să-şi reducă activitatea sau în unele cazuri să se închidă. Criza în creştere din China reflectă oferta extrem de redusă de energie la nivel mondial.

Economiştii Nomura Holdings şi China International Capital şi-au redus proiecţiile de creştere privind economia chineză în contextul crizei energiei.

Redresarea economiei chineze este ameninţată şi de slăbirea cheltuielilor interne pe fondul măsurilor mai severe de controlare a pandemiei şi restricţiilor legate de piaţa imobiliară. Diferenţa în creştere dintre inflaţia preţurilor de consum şi cea a preţurilor de producător creşte presiunea pe companii.

Încrederea din rândul companiilor mici şi mijlocii a crescut uşor în septembrie, însă indicatorul a înregistrat o moderare pentru a treia lună consecutiv pe fondul scăderii comenzilor noi.

04 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.