Criză de proporții la Aeroportul Chișinău?! Zborurile s-a dublat, iar numărul controlorilor s-a înjumătățit

Numărul controlorilor de trafic aerian este în continuă descreștere și s-a redus aproape în jumătate din anul 2014, când activau 86 de controlori, până la 46 rămași în 2023. În 2020, MoldATSA avea 66 de controlori de trafic aerian, care dirijau peste 10.000 de avioane (aterizare/decolare) pe an. În 2021 au rămas tot atâția, în timp ce numărul avioanelor a crescut cu peste 60%, până la 17.000. La începutul anului 2022, întreprinderea avea 66 de controlori, iar la sfârșitul anului – 63.

Potrivit sindicatului de ramură, în 2023, întreprinderea a rămas cu 46-49 de controlori. MoldATSA spune, însă, că are 59 de controlori, scrie EuropaLiberă.

Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru declara anterior că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi. El atrăgea atenția asupra numărului mic de controlori de zbor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Aeroport #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va întâlni marţi la Washington cu liderul republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, în timp ce republicanii blochează un important pachet de ajutor pentru Ucraina, a declarat duminică o sursă din Congres, citată de AFP.

„Speaker-ul Johnson se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, marţi, la Capitoliu”, a afirmat sursa, într-un moment în care membrii republicani ai Congresului cer concesii semnificative în privinţa politicii migratorii a Statelor Unite în schimbul votului lor pentru adoptarea unui pachet de ajutor.

Preşedintele Joe Biden, îl va primi marţi la Casa Albă pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre „nevoile urgente ale Ucrainei”, a făcut cunoscut duminică purtătoarea de cuvânt a administraţiei americane, Karine Jean-Pierre.
„În contextul în care Rusia îşi intensifică atacurile cu rachete şi drone împotriva Ucrainei, cei doi lideri vor discuta despre nevoile urgente ale Ucrainei şi despre importanţa vitală a sprijinului continuu al SUA în acest moment critic”, a declarat Karine Jean-Pierre, în timp ce Congresul american blochează adoptarea unui nou ajutor pentru Ucraina.

Miercuri, Congresul de la Washington a eşuat în adoptarea unui pachet financiar masiv de peste 106 miliarde de dolari cerut cu insistenţă de preşedintele Joe Biden, conţinând fonduri pentru Ucraina şi Israel.