Sprijinul americanilor pentru ucraineni începe să se clatine

Majoritatea cetăţenilor americani se opun autorizării de către Congres a unor noi fonduri destinate susţinerii Ucrainei în războiul cu Rusia, relevă un sondaj publicat vineri, 4 august, de CNN şi care arată în plus diferenţe de opinie pe acest subiect între electoratul democrat şi cel republican.

Dar, pe ansamblu, 55% dintre americanii chestionaţi consideră că SUA nu ar trebui să aloce fonduri suplimentare pentru Ucraina, faţă de 45% care sunt de acord cu autorizarea de către Congres a unor noi astfel de fonduri.
De asemenea, 51% dintre cei chestionaţi în sondaj cred că Washingtonul a făcut deja destul pentru a ajuta Ucraina, în timp ce 48% consideră că ar trebui să facă mai mult.

Într-un sondaj asemănător efectuat la sfârşitul lunii februarie 2022, în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, 62% dintre participanţi apreciau că Washingtonul trebuie să sprijine mai mult această ţară.
De atunci, diviziunile partizane s-au lărgit, majoritatea alegătorilor democraţi şi, de cealaltă parte, majoritatea celor republicani regăsindu-se acum în tabere opuse asupra rolului SUA în războiul din Ucraina.
Astfel, 71% dintre simpatizanţii republicani cer să nu fie acordate noi fonduri Ucrainei şi 59% estimează că Washingtonul a făcut suficient pentru a ajuta Kievul în acest război. În rândul simpatizanţilor democraţi, majoritatea afirmă opusul, 62% cer să fie oferite noi fonduri Ucrainei şi 61% cred că SUA trebuie să facă mai mult pentru Ucraina.

Dar fiecare dintre aceste două mari tabere de alegători, republicană şi democrată, este la rândul ei divizată, în funcţie de orientarea ideologică. În privinţa ajutorului financiar suplimentar pentru Ucraina, democraţii cu orientare liberală sunt de departe cei mai înfocaţi susţinători, 74% dintre ei susţinând acest ajutor, faţă de 51% în cazul democraţilor moderaţi sau conservatori. În rândul republicanilor, peste trei sferturi, 76%, dintre cei conservatori resping continuarea susţinerii financiare a Ucrainei, opinie manifestată în rândul a 61% dintre republicanii moderaţi sau liberali.

Sondajul a fost efectuat pentru CNN de către centrul SSRS în perioada 1-31 iulie, pe un eşantion reprezentativ de 1.279 de persoane, cu o marjă de eroare de 3,7%.

#suport #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.