Sprijinul americanilor pentru ucraineni începe să se clatine

Majoritatea cetăţenilor americani se opun autorizării de către Congres a unor noi fonduri destinate susţinerii Ucrainei în războiul cu Rusia, relevă un sondaj publicat vineri, 4 august, de CNN şi care arată în plus diferenţe de opinie pe acest subiect între electoratul democrat şi cel republican.

Dar, pe ansamblu, 55% dintre americanii chestionaţi consideră că SUA nu ar trebui să aloce fonduri suplimentare pentru Ucraina, faţă de 45% care sunt de acord cu autorizarea de către Congres a unor noi astfel de fonduri.
De asemenea, 51% dintre cei chestionaţi în sondaj cred că Washingtonul a făcut deja destul pentru a ajuta Ucraina, în timp ce 48% consideră că ar trebui să facă mai mult.

Într-un sondaj asemănător efectuat la sfârşitul lunii februarie 2022, în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, 62% dintre participanţi apreciau că Washingtonul trebuie să sprijine mai mult această ţară.
De atunci, diviziunile partizane s-au lărgit, majoritatea alegătorilor democraţi şi, de cealaltă parte, majoritatea celor republicani regăsindu-se acum în tabere opuse asupra rolului SUA în războiul din Ucraina.
Astfel, 71% dintre simpatizanţii republicani cer să nu fie acordate noi fonduri Ucrainei şi 59% estimează că Washingtonul a făcut suficient pentru a ajuta Kievul în acest război. În rândul simpatizanţilor democraţi, majoritatea afirmă opusul, 62% cer să fie oferite noi fonduri Ucrainei şi 61% cred că SUA trebuie să facă mai mult pentru Ucraina.

Dar fiecare dintre aceste două mari tabere de alegători, republicană şi democrată, este la rândul ei divizată, în funcţie de orientarea ideologică. În privinţa ajutorului financiar suplimentar pentru Ucraina, democraţii cu orientare liberală sunt de departe cei mai înfocaţi susţinători, 74% dintre ei susţinând acest ajutor, faţă de 51% în cazul democraţilor moderaţi sau conservatori. În rândul republicanilor, peste trei sferturi, 76%, dintre cei conservatori resping continuarea susţinerii financiare a Ucrainei, opinie manifestată în rândul a 61% dintre republicanii moderaţi sau liberali.

Sondajul a fost efectuat pentru CNN de către centrul SSRS în perioada 1-31 iulie, pe un eşantion reprezentativ de 1.279 de persoane, cu o marjă de eroare de 3,7%.

#suport #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.