Criza din construcții se adâncește! Investițiile în locuințe au căzut cu 13,5%

Investițiile în active imobilizate realizate în Republica Moldova au însumat 6,2 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, în scădere cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Potrivit BNS, investițiile în imobilizări corporale au constituit 5,74 miliarde de lei, înregistrând o diminuare de 1,5%, în timp ce investițiile în imobilizări necorporale au coborât cu 13,2%, până la 435,3 milioane de lei.

Cea mai mare parte a investițiilor a fost direcționată către mașini și utilaje, care au atras 2,13 miliarde de lei, reprezentând peste o treime din totalul investițiilor. Acest segment a înregistrat o creștere modestă de 1% comparativ cu primul trimestru din 2025.

Creșteri au fost consemnate și la investițiile în mijloace de transport, care au avansat cu 6,8%, până la 884 milioane de lei, precum și la clădirile nerezidențiale, unde investițiile au urcat cu 3,5%, până la aproape 777 milioane de lei.

În schimb, sectorul construcțiilor rezidențiale a înregistrat una dintre cele mai accentuate scăderi. Investițiile în locuințe s-au redus cu 13,5%, până la 792,4 milioane de lei. De asemenea, investițiile în construcții inginerești au scăzut cu 11,8%, coborând la 461,8 milioane de lei.

Datele statistice sugerează că investitorii au continuat să aloce resurse pentru modernizarea echipamentelor și achiziția de mijloace de transport, în timp ce proiectele de infrastructură și dezvoltările rezidențiale au încetinit la începutul anului.

În total, investițiile în mașini și utilaje, mijloace de transport și clădiri nerezidențiale au reprezentat peste 61% din toate investițiile realizate în active imobilizate în perioada ianuarie-martie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contructii #imobil #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.