Criza energetică a oprit Combinatul de Ciment din Rîbnița! Peste jumătate din angajați, trimiși acasă

Combinatul de Ciment din Rîbnița (RCC) și-a suspendat activitatea din cauza crizei gazelor naturale, lăsând peste jumătate dintre cei 650 de angajați acasă. Pe durata opririi, aceștia vor primi doar două treimi din salariu, conform novostipmr.

În prezent, la combinat activează doar specialiști implicați în lucrări de reparație, care au fost inițiate cu o lună mai devreme decât era planificat. Fără gaze naturale, RCC nu poate produce ciment și, implicit, nu poate contribui la buget prin taxe și impozite.

În paralel, morile de ciment, care funcționează pe bază de electricitate, sunt și ele oprite din cauza deficitului de energie. Totuși, în alte secții, se desfășoară reparații cu un consum minim de energie, inclusiv la tamburul de uscare.

Îtreprinderea planificase să producă 30.000 de tone de ciment, însă, fără gaz, planurile au fost compromise.

Criza gazelor din regiunea transnistreană a început la 1 ianuarie, după ce tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a fost oprit,

#ciment #combinat #Rîbnița #transnistria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dimensiunile dezastrului ecologic provocat de scufundarea a două petroliere în Strâmtoarea Kerci sunt mult mai mari decât au declarat inițial autoritățile ruse. Pe fundul Mării Negre au rămas aproximativ 5.000 de tone de păcură, descrisă drept „o masă gelatinoasă care nu se deplasează nicăieri”, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Potrivit Ministerului Transporturilor din Rusia, pe 2 ianuarie s-a anunțat că în mare au ajuns circa 2.400 de tone de păcură dintr-un total de 9.200 de tone transportate de petrolierele Volgoneft-239 și Volgoneft-212. Lucrările de curățare au început imediat după incidentul din 15 decembrie, însă progresul este lent. Până în prezent, doar din zonele de coastă ale orașelor Anapa și Temriuk au fost îndepărtate 155.000 de tone de nisip contaminat cu păcură. Alte 43.500 de tone de sol contaminat au fost colectate în Crimeea, unde au fost curățate și 19.100 m² de apă, comparativ cu 38.700 m² în regiunea Kuban. Scafandrii implicați în operațiuni au raportat că ies din apă complet acoperiți de păcură.

Pe 10 ianuarie, o inspecție a epavei navei Volgoneft-239, eșuată pe fundul mării, a dezvăluit o nouă scurgere, care s-a întins pe o suprafață de 2.800 m². Poluarea a fost semnalată pe coastele din Ialta, Kerci, Eupatoria, în districtele Sak, Cernomorskoe și Lenin din Crimeea, dar și pe insula Tuzla. În plus, păcura a ajuns și pe malurile Mării Azov, în apropiere de Berdiansk, în regiunea Zaporojie, unde porțiunea contaminată se întinde pe 14,5 km.

Deși situația a devenit critică, autoritățile ruse au format un comandament central pentru gestionarea dezastrului abia pe 12 ianuarie, după ce președintele Vladimir Putin și-a exprimat nemulțumirea cu privire la lipsa de măsuri eficiente pentru minimizarea pagubelor. Ministrul Situațiilor de Urgență, Alexandr Kurenkov, s-a deplasat personal la Anapa pentru a coordona operațiunile. Totuși, Kremlinul a ezitat să declare stare de urgență la nivel federal, optând inițial pentru trimiterea unor echipe suplimentare ale ministerului.

Între timp, președintele Comitetului de Investigații din Rusia, Alexandr Bastrîkin, a ordonat deschiderea unui dosar penal pentru „neglijența în gestionarea consecințelor dezastrului”. Potrivit acestuia, curățarea păcurii de pe linia de coastă a fost realizată aproape exclusiv de voluntari, fără echipamente specializate sau un sistem organizat de eliminare a deșeurilor. Cine va fi tras la răspundere rămâne, însă, neclar.