Criza energetică se adâncește! Slusari explică de ce scumpirea curentului este inevitabilă fără acțiuni urgente

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a comentat recent despre achiziționarea energiei electrice în primele 20 de zile ale lunii ianuarie, subliniind că, deși situația nu este critică, este încă îngrijorătoare. Potrivit acestuia, deși perioada a coincis cu sărbătorile și zilele de odihnă, când energia electrică bursieră era mai ieftină, prețurile au fost mai ridicate decât era de așteptat. „Nu este cazul de panică, dar nu avem motive pentru emoții pozitive”, a adăugat Slusari.

El a menționat că 25-30% din energia electrică a fost procurată de la bursa română OPCOM, acolo unde volatilitatea prețurilor este imensă. „Am cumpărat energie de la 130 până la 294 euro per MWh. Prețul energiei produse de Termoelectrica și CET Nord este, de asemenea, ridicat. Totuși, avem noroc de contractul bilateral cu Nuclear Electrică din România și energia verde, ale cărei volume au crescut semnificativ în ultimii doi ani”, a explicat Slusari.

Slusari a avertizat că situația actuală nu este doar o problemă temporară și că guvernul nu s-a pregătit suficient pentru criza energetică, în ciuda previziunilor că anul 2024 ar fi unul electoral crucial. „Până acum, nu a fost stabilit nici măcar mecanismul de compensații pentru agenții economici”, a spus el, subliniind faptul că nu trebuie să ne așteptăm ca primăvara și vara să aducă o soluție la criza energetică.

Unul dintre punctele cheie ale declarației lui Slusari a fost necesitatea unui efort comun pentru a evita o creștere continuă a tarifelor la energie electrică. „Pentru a rezista și a evita creșterea tarifului, este necesar un efort solidar al clasei politice și al societății”, a afirmat Slusari. El a propus ca autoritățile să solicite Comisiei Europene scutirea de la plata taxei de poluare pentru energia electrică importată în Moldova în anul 2025, având în vedere apropierea față de conflictul militar din Ucraina și războiul energetic cu Federația Rusă.

„Este esențial ca autoritățile noastre să depună toate eforturile necesare pentru a obține această derogare. Dacă toți vrem binele țării noastre, nu ar trebui să existe ezitări din cauza diferențelor politice”, a încheiat Slusari, subliniind că unitatea națională este esențială pentru evitarea unui șoc economic în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scuumpiri #curent #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.