Criza feroviară: Blocul Împreună denunță soluțiile hazardate ale lui Vladimir Bolea

27 Feb. 2025, 12:00
 // Categoria: Economie // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2025, 12:00 // Economie //  Ursu Victor

Blocul Împreună, o coaliție formată din Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor, și Partidul Schimbării, a reacționat vehement la propunerea ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor. Potrivit reprezentanților acestei alianțe, soluția avansată de ministru nu doar că este „irelevantă” pentru rezolvarea rapidă a crizei financiare de la Calea Ferată, dar ar putea deschide calea unor scheme imobiliare dubioase, cu riscuri majore de manipulare a terenurilor de către dezvoltatori imobiliari care, de ani de zile, așteaptă să preia acest teren și să demoleze clădirea.

„Propunerea de vânzare a Palatului de Cultură a Feroviarilor este o soluție hazardantă, care nu rezolvă problemele de lichiditate ale Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) și nici nu adresează cauzele fundamentale ale crizei. În schimb, aceasta riscă să ducă la interese financiare obscure din partea dezvoltatorilor imobiliari”, au declarat reprezentanții Blocului Împreună.

Coaliția consideră că demisia Directorului general interimar al CFM evidențiază o criză gravă de management în sectorul feroviar, iar problemele economice ale întreprinderii sunt mult mai complexe decât simpla scădere a volumelor de mărfuri și pasageri. Ei subliniază că lipsa unei viziuni clare și a unor politici eficiente din partea Guvernului, și în special a Ministerului Infrastructurii, agravează situația.

„Ministrul Vladimir Bolea preferă să discute despre problemele sectorului feroviar în studiouri TV, în loc să creeze o celulă de criză pentru a aborda aceste probleme într-un regim de urgență. La 100 de zile de la preluarea mandatului, majoritatea angajaților CFM nu au primit salariile pe august și doar unii mai norocoși au primit pentru luna iulie. Restanțele la salarii au depășit deja 190 de milioane de lei, iar săptămâna viitoare vor ajunge la 220 de milioane. Este un semnal clar că nu există un plan concret pentru rezolvarea crizei”, spun aceștia.

Blocul Împreună acuză Guvernul că nu a reușit să implementeze politicile necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar, în ciuda adoptării Codului Feroviar în februarie 2022. Reprezentanții coaliției subliniază că soluțiile propuse de ministrul Bolea, precum vânzarea locomotivelor vechi sau separarea CFM în trei entități distincte, sunt „nefezabile” și lipsesc de o abordare sistematică.

În schimb, Blocul Împreună propune un plan de reformă care include preluarea renovării infrastructurii feroviare de către Guvern, în scopul asigurării securității economice a Republicii Moldova. Printre măsurile avansate de coaliție se numără majorarea volumelor de transport feroviar prin parteneriate strategice cu autoritățile din Ucraina și România, reforma sectorului feroviar prin adaptarea acestuia la nevoile pieței și integrarea rețelei feroviare în lanțurile logistice regionale.

„Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar, Guvernul trebuie să preia integral sarcina de renovare a infrastructurii și să asigure investiții capital, atât din bugetul public, cât și din fonduri externe. Doar așa putem depăși criza și transforma Calea Ferată într-un sector eficient și strategic pentru economia națională”, au conchis reprezentanții Blocului Împreună.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!