Criza feroviară: Blocul Împreună denunță soluțiile hazardate ale lui Vladimir Bolea

27 Feb. 2025, 12:00
 // Categoria: Economie // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2025, 12:00 // Economie //  Ursu Victor

Blocul Împreună, o coaliție formată din Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor, și Partidul Schimbării, a reacționat vehement la propunerea ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor. Potrivit reprezentanților acestei alianțe, soluția avansată de ministru nu doar că este „irelevantă” pentru rezolvarea rapidă a crizei financiare de la Calea Ferată, dar ar putea deschide calea unor scheme imobiliare dubioase, cu riscuri majore de manipulare a terenurilor de către dezvoltatori imobiliari care, de ani de zile, așteaptă să preia acest teren și să demoleze clădirea.

„Propunerea de vânzare a Palatului de Cultură a Feroviarilor este o soluție hazardantă, care nu rezolvă problemele de lichiditate ale Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) și nici nu adresează cauzele fundamentale ale crizei. În schimb, aceasta riscă să ducă la interese financiare obscure din partea dezvoltatorilor imobiliari”, au declarat reprezentanții Blocului Împreună.

Coaliția consideră că demisia Directorului general interimar al CFM evidențiază o criză gravă de management în sectorul feroviar, iar problemele economice ale întreprinderii sunt mult mai complexe decât simpla scădere a volumelor de mărfuri și pasageri. Ei subliniază că lipsa unei viziuni clare și a unor politici eficiente din partea Guvernului, și în special a Ministerului Infrastructurii, agravează situația.

„Ministrul Vladimir Bolea preferă să discute despre problemele sectorului feroviar în studiouri TV, în loc să creeze o celulă de criză pentru a aborda aceste probleme într-un regim de urgență. La 100 de zile de la preluarea mandatului, majoritatea angajaților CFM nu au primit salariile pe august și doar unii mai norocoși au primit pentru luna iulie. Restanțele la salarii au depășit deja 190 de milioane de lei, iar săptămâna viitoare vor ajunge la 220 de milioane. Este un semnal clar că nu există un plan concret pentru rezolvarea crizei”, spun aceștia.

Blocul Împreună acuză Guvernul că nu a reușit să implementeze politicile necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar, în ciuda adoptării Codului Feroviar în februarie 2022. Reprezentanții coaliției subliniază că soluțiile propuse de ministrul Bolea, precum vânzarea locomotivelor vechi sau separarea CFM în trei entități distincte, sunt „nefezabile” și lipsesc de o abordare sistematică.

În schimb, Blocul Împreună propune un plan de reformă care include preluarea renovării infrastructurii feroviare de către Guvern, în scopul asigurării securității economice a Republicii Moldova. Printre măsurile avansate de coaliție se numără majorarea volumelor de transport feroviar prin parteneriate strategice cu autoritățile din Ucraina și România, reforma sectorului feroviar prin adaptarea acestuia la nevoile pieței și integrarea rețelei feroviare în lanțurile logistice regionale.

„Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar, Guvernul trebuie să preia integral sarcina de renovare a infrastructurii și să asigure investiții capital, atât din bugetul public, cât și din fonduri externe. Doar așa putem depăși criza și transforma Calea Ferată într-un sector eficient și strategic pentru economia națională”, au conchis reprezentanții Blocului Împreună.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.