Criza gazelor din Republica Moldova. Nantoi: Au fost înlăturați culiocarii care primeau bani de la Gazprom

În luarea de cuvânt din cadrul ședinței Parlamentului, deputatul PAS, Oazu Nantoi a explicat de ce Gazprom și-a schimbat atitudinea față de Republica Moldova în problema gazelor.

În opinia mea schimbarea atitudinii a avut loc la 15 noiembrie 2020 și la 11 iulie 2021 când cetății au înlăturat culiocari (în anul 2020 liderul socialiștilor Igor Dodon a primit o pungă cu bani de la Plahotniuc) care primeau banii de la Gazprom. Gazprom încearcă să provoace o criză și să destabilizeze situația din Republica Moldova. Opinia mea este combătură de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, care a negat categoric prezența politicului în relațiile dintre Gazprom și Moldovagaz”, a declarat Nantoi.

Deputatul a ținut să-i reamintească lui Peskov de abordările nepolitice pe care le are Gazprom față de Republica Moldova. Este vorba de gazul ieftin pe care îl primesc locuitorii din stânga Nistrului, privatizarea ilegală a centralei de la Cuciurgan care consumă gazul pe gratis și livrează cu bani energie electrică Republicii Moldova, dar și staționarea trupelor ruse pe teritoriul țării.

Republica Moldova este o victimă colaterală a crizei gazelor creată de Moscova, pentru a pune presiune pe europeni să grăbească autorizarea Nord Stream – 2. În acest context, Gazprom nu a rezervat cantități de gaz pentru export prin Ucraina și conducta Yamal”, a punctat Nantoi, care a adăugat că suveranitatea Republicii Moldova nu poate fi târg cu Gazprom.

Cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Hotărârea a fost aprobată în ședința de joi a legislativului. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

#Nantoi #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.