Criza gazelor din Republica Moldova. Nantoi: Au fost înlăturați culiocarii care primeau bani de la Gazprom

În luarea de cuvânt din cadrul ședinței Parlamentului, deputatul PAS, Oazu Nantoi a explicat de ce Gazprom și-a schimbat atitudinea față de Republica Moldova în problema gazelor.

În opinia mea schimbarea atitudinii a avut loc la 15 noiembrie 2020 și la 11 iulie 2021 când cetății au înlăturat culiocari (în anul 2020 liderul socialiștilor Igor Dodon a primit o pungă cu bani de la Plahotniuc) care primeau banii de la Gazprom. Gazprom încearcă să provoace o criză și să destabilizeze situația din Republica Moldova. Opinia mea este combătură de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, care a negat categoric prezența politicului în relațiile dintre Gazprom și Moldovagaz”, a declarat Nantoi.

Deputatul a ținut să-i reamintească lui Peskov de abordările nepolitice pe care le are Gazprom față de Republica Moldova. Este vorba de gazul ieftin pe care îl primesc locuitorii din stânga Nistrului, privatizarea ilegală a centralei de la Cuciurgan care consumă gazul pe gratis și livrează cu bani energie electrică Republicii Moldova, dar și staționarea trupelor ruse pe teritoriul țării.

Republica Moldova este o victimă colaterală a crizei gazelor creată de Moscova, pentru a pune presiune pe europeni să grăbească autorizarea Nord Stream – 2. În acest context, Gazprom nu a rezervat cantități de gaz pentru export prin Ucraina și conducta Yamal”, a punctat Nantoi, care a adăugat că suveranitatea Republicii Moldova nu poate fi târg cu Gazprom.

Cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Hotărârea a fost aprobată în ședința de joi a legislativului. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

#Nantoi #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.