Criza gazelor din Republica Moldova. Nantoi: Au fost înlăturați culiocarii care primeau bani de la Gazprom

În luarea de cuvânt din cadrul ședinței Parlamentului, deputatul PAS, Oazu Nantoi a explicat de ce Gazprom și-a schimbat atitudinea față de Republica Moldova în problema gazelor.

În opinia mea schimbarea atitudinii a avut loc la 15 noiembrie 2020 și la 11 iulie 2021 când cetății au înlăturat culiocari (în anul 2020 liderul socialiștilor Igor Dodon a primit o pungă cu bani de la Plahotniuc) care primeau banii de la Gazprom. Gazprom încearcă să provoace o criză și să destabilizeze situația din Republica Moldova. Opinia mea este combătură de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, care a negat categoric prezența politicului în relațiile dintre Gazprom și Moldovagaz”, a declarat Nantoi.

Deputatul a ținut să-i reamintească lui Peskov de abordările nepolitice pe care le are Gazprom față de Republica Moldova. Este vorba de gazul ieftin pe care îl primesc locuitorii din stânga Nistrului, privatizarea ilegală a centralei de la Cuciurgan care consumă gazul pe gratis și livrează cu bani energie electrică Republicii Moldova, dar și staționarea trupelor ruse pe teritoriul țării.

Republica Moldova este o victimă colaterală a crizei gazelor creată de Moscova, pentru a pune presiune pe europeni să grăbească autorizarea Nord Stream – 2. În acest context, Gazprom nu a rezervat cantități de gaz pentru export prin Ucraina și conducta Yamal”, a punctat Nantoi, care a adăugat că suveranitatea Republicii Moldova nu poate fi târg cu Gazprom.

Cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Hotărârea a fost aprobată în ședința de joi a legislativului. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

#Nantoi #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu data de 2 martie, Sistemul de Intrare/Ieșire al Uniunii Europene (EES) devine operațional în mai multe puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România, ceea ce înseamnă reguli noi pentru cetățenii statelor din afara UE care călătoresc în spațiul european pentru șederi scurte.

Sistemul va fi activ la punctele Leușeni–Albița, Sculeni–Sculeni, Leova–Bumbăta, Giurgiulești–Galați (portuar și feroviar) și Ungheni–Iași (feroviar). Prin intermediul EES, autoritățile vor înregistra automat data și locul fiecărei intrări și ieșiri din Uniunea Europeană, vor colecta date alfanumerice și biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – și vor calcula durata legală de ședere, care nu poate depăși 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

La prima trecere a frontierei după activarea sistemului, călătorilor li se vor preleva datele biometrice și va fi creat un dosar electronic individual. La intrările ulterioare, verificările se vor face automat, ceea ce ar trebui să reducă timpul de așteptare în punctele de frontieră.

Sistemul este deja funcțional în alte puncte de trecere, precum Costești–Stânca, Giurgiulești–Galați, Cahul–Oancea și Lipcani–Rădăuți Prut, unde a fost implementat etapizat începând cu toamna anului 2025.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, noile reguli se aplică celor care călătoresc în baza pașaportului biometric moldovenesc. În schimb, persoanele care dețin și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului Schengen și folosesc documentul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Sunt exceptați de la prelevarea amprentelor copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele pentru care acest lucru este fizic imposibil.