Criza gazelor din Republica Moldova. Nantoi: Au fost înlăturați culiocarii care primeau bani de la Gazprom

În luarea de cuvânt din cadrul ședinței Parlamentului, deputatul PAS, Oazu Nantoi a explicat de ce Gazprom și-a schimbat atitudinea față de Republica Moldova în problema gazelor.

În opinia mea schimbarea atitudinii a avut loc la 15 noiembrie 2020 și la 11 iulie 2021 când cetății au înlăturat culiocari (în anul 2020 liderul socialiștilor Igor Dodon a primit o pungă cu bani de la Plahotniuc) care primeau banii de la Gazprom. Gazprom încearcă să provoace o criză și să destabilizeze situația din Republica Moldova. Opinia mea este combătură de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, care a negat categoric prezența politicului în relațiile dintre Gazprom și Moldovagaz”, a declarat Nantoi.

Deputatul a ținut să-i reamintească lui Peskov de abordările nepolitice pe care le are Gazprom față de Republica Moldova. Este vorba de gazul ieftin pe care îl primesc locuitorii din stânga Nistrului, privatizarea ilegală a centralei de la Cuciurgan care consumă gazul pe gratis și livrează cu bani energie electrică Republicii Moldova, dar și staționarea trupelor ruse pe teritoriul țării.

Republica Moldova este o victimă colaterală a crizei gazelor creată de Moscova, pentru a pune presiune pe europeni să grăbească autorizarea Nord Stream – 2. În acest context, Gazprom nu a rezervat cantități de gaz pentru export prin Ucraina și conducta Yamal”, a punctat Nantoi, care a adăugat că suveranitatea Republicii Moldova nu poate fi târg cu Gazprom.

Cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Hotărârea a fost aprobată în ședința de joi a legislativului. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

#Nantoi #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.