Criza gazelor din Republica Moldova. Nantoi: Au fost înlăturați culiocarii care primeau bani de la Gazprom

În luarea de cuvânt din cadrul ședinței Parlamentului, deputatul PAS, Oazu Nantoi a explicat de ce Gazprom și-a schimbat atitudinea față de Republica Moldova în problema gazelor.

În opinia mea schimbarea atitudinii a avut loc la 15 noiembrie 2020 și la 11 iulie 2021 când cetății au înlăturat culiocari (în anul 2020 liderul socialiștilor Igor Dodon a primit o pungă cu bani de la Plahotniuc) care primeau banii de la Gazprom. Gazprom încearcă să provoace o criză și să destabilizeze situația din Republica Moldova. Opinia mea este combătură de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, care a negat categoric prezența politicului în relațiile dintre Gazprom și Moldovagaz”, a declarat Nantoi.

Deputatul a ținut să-i reamintească lui Peskov de abordările nepolitice pe care le are Gazprom față de Republica Moldova. Este vorba de gazul ieftin pe care îl primesc locuitorii din stânga Nistrului, privatizarea ilegală a centralei de la Cuciurgan care consumă gazul pe gratis și livrează cu bani energie electrică Republicii Moldova, dar și staționarea trupelor ruse pe teritoriul țării.

Republica Moldova este o victimă colaterală a crizei gazelor creată de Moscova, pentru a pune presiune pe europeni să grăbească autorizarea Nord Stream – 2. În acest context, Gazprom nu a rezervat cantități de gaz pentru export prin Ucraina și conducta Yamal”, a punctat Nantoi, care a adăugat că suveranitatea Republicii Moldova nu poate fi târg cu Gazprom.

Cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Hotărârea a fost aprobată în ședința de joi a legislativului. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

#Nantoi #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.