Criza gazelor și energiei electrice forțează Moldova să declare stare de urgență

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de hotărâre care prevede declararea stării de urgență pe întreg teritoriul țării pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie. Măsura a fost propusă de Guvern, având la bază Raportul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în contextul insuficienței resurselor energetice care amenință securitatea națională.

Conform autorităților, sistarea livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană de către „Gazprom” ar putea declanșa o criză umanitară, afectând stabilitatea sectorului energetic din întreaga țară. Situația este agravată de capacitatea limitată de import a energiei electrice și de vulnerabilitatea infrastructurii energetice traversând teritoriul Ucrainei, care este expusă riscurilor de atacuri.

Premierul Dorin Recean a subliniat necesitatea declarării stării de urgență, menționând:
„Această iarnă trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării în care să mai putem fi amenințați energetic. Noi am scăpat de șantajul de gaze pe malul drept, iar de cel energetic vom putea scăpa odată cu finalizarea liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești.”

Prin intermediul CSE, starea de urgență va permite aplicarea rapidă a unor măsuri esențiale, printre care:

Procurarea în regim de urgență a energiei electrice și a gazelor naturale.
Alocarea resurselor financiare pentru acoperirea deficitului energetic.
Posibilitatea raționalizării consumului de resurse energetice.
Adoptarea de decizii executive cu caracter obligatoriu pentru autorități, agenți economici și cetățeni.

Energia electrică necesară va fi achiziționată de pe bursa OPCOM din România, în limita capacității comerciale de import, dar vulnerabilitatea rețelelor și prețurile crescute rămân provocări majore.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 56 de voturi în Parlament. Autoritățile promit transparență și comunicare constantă pe durata stării de urgență pentru a ține cetățenii informați despre situație și măsurile luate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #Energie #criză #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Austria a întrerupt pentru prima dată livrările de gaze din Rusia, rupând astfel relațiile cu „Gazprom” după mai mult de 50 de ani de colaborare. În conformitate cu un contract semnat în 2006, Austria ar fi putut continua să primească gaze rusești până în 2040, însă „Gazprom” nu a respectat condițiile acordului, motiv pentru care OMV, compania austriacă, a decis să rezilieze imediat contractul, a anunțat joi cancelarul austriac Karl Nehammer.

OMV nu mai primește gaze de la „Gazprom” direct din 16 noiembrie, când compania rusă a oprit livrările ca răspuns la decizia OMV de a nu plăti pentru gazul primit în lunile octombrie și noiembrie. Această decizie a fost luată de OMV pentru a recupera măcar o parte din suma de 230 milioane de euro (plus dobânzi și cheltuieli) pe care arbitrul a acordat-o companiei austriace după ce „Gazprom Export” a întrerupt furnizarea gazului către filiala germană a OMV în 2022.

În acel an, „Gazprom” a început să limiteze exporturile către Uniunea Europeană și a cerut plata gazului în ruble. După decizia Camerei de Comerț Internaționale, OMV a declarat că înțelege că „Gazprom” nu va plăti conform hotărârii judecătorești, iar compania austriacă a decis să nu achite costul pentru livrările recente.

În ultimii ani, „Gazprom” exporta în Austria aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar în decursul celor 50 de ani de colaborare, compania rusă a livrat un total de peste 218 miliarde de metri cubi de gaze. Austria, care a adoptat o politică de neutralitate, a fost prima țară occidentală care a semnat un acord pentru achiziționarea gazului sovietic în 1986, livrat din Siberia de Vest. Volumul inițial al livrărilor anuale de 142 milioane de metri cubi a crescut de peste 64 de ori până în 2018, conform „Gazprom”.

„Gazprom” a pierdut mai mult de 80% din exporturile sale către Europa comparativ cu 2021, livrările scăzând la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul înregistrat în a doua jumătate a anilor 1970. În 2023, „Gazprom” a raportat o pierdere record de 629 de miliarde de ruble, cea mai mică producție din istoria sa, de doar 404 miliarde de metri cubi.