Criza gazelor și energiei electrice forțează Moldova să declare stare de urgență

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de hotărâre care prevede declararea stării de urgență pe întreg teritoriul țării pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie. Măsura a fost propusă de Guvern, având la bază Raportul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în contextul insuficienței resurselor energetice care amenință securitatea națională.

Conform autorităților, sistarea livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană de către „Gazprom” ar putea declanșa o criză umanitară, afectând stabilitatea sectorului energetic din întreaga țară. Situația este agravată de capacitatea limitată de import a energiei electrice și de vulnerabilitatea infrastructurii energetice traversând teritoriul Ucrainei, care este expusă riscurilor de atacuri.

Premierul Dorin Recean a subliniat necesitatea declarării stării de urgență, menționând:
„Această iarnă trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării în care să mai putem fi amenințați energetic. Noi am scăpat de șantajul de gaze pe malul drept, iar de cel energetic vom putea scăpa odată cu finalizarea liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești.”

Prin intermediul CSE, starea de urgență va permite aplicarea rapidă a unor măsuri esențiale, printre care:

Procurarea în regim de urgență a energiei electrice și a gazelor naturale.
Alocarea resurselor financiare pentru acoperirea deficitului energetic.
Posibilitatea raționalizării consumului de resurse energetice.
Adoptarea de decizii executive cu caracter obligatoriu pentru autorități, agenți economici și cetățeni.

Energia electrică necesară va fi achiziționată de pe bursa OPCOM din România, în limita capacității comerciale de import, dar vulnerabilitatea rețelelor și prețurile crescute rămân provocări majore.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 56 de voturi în Parlament. Autoritățile promit transparență și comunicare constantă pe durata stării de urgență pentru a ține cetățenii informați despre situație și măsurile luate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #Energie #criză #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.