Criza nu s-a sfârşit. Ce spun analiștii despre impactul Omicron asupra economiilor din întreaga lume

Chiar în momentul în care criza lanţurilor de aprovizionare provocată de coronavirus dădea semne de stabilizare, apariţia noii tulpini de coronavirus Omicron a dat totul peste cap, creând panică şi ameninţând procesul de redresare a economiei mondiale. Analiştii şi marile instituţii financiare ale lumii se grăbesc să creioneze scenarii privitoare la cât de puternic ar putea fi impactul noii tulpini asupra economiilor lumii, scrie ZF.

Porturile şi companiile se luptă cu criza mondială a lanţurilor de aprovizionare de la începutul anului. Chiar în momentul în care criza părea că începe să se stabilizeze, industria se confruntă acum cu o nouă lovitură: noua tulpină de coronavirus Omicron, scrie CNBC.

Omicron este „un nou test de rezistenţă“ pentru lanţurile de aprovizionare aflate deja sub presiune, arată Per Hong, din cadrul firmei de consultanţă Kearney.

Analiştii de la ING au trei scenarii privitoare la impactul noii tulpini. În primul, Omicron se dovedeşte „o furtună într-o ceaşcă de ceai“. În acest caz, băncile centrale merg mai departe cu planurile de înăsprire a politicii monetare. În zona euro, lockdown-urile încetinesc creşterea în perioada de Crăciun şi la începutul anului viitor, dar situaţia se îmbunătăţeşte în primăvară. BCE începe procesul de taperind pe fondul îngrijorărilor în creştere privind inflaţia.

În scenariul doi, cel de bază pentru analiştii ING, Omicron se dovedeşte o tulpină dificilă, dar nu un dezastru. Nivelul ridicat de vaccinare şi sosirea boosterelor înseamnă că Europa este mai puţin afectată decât alte părţi ale lumii, cum ar fi SUA. Redresarea lanţurilor de aprovizionare continuă să fie amânată.

În scenariul trei, noua tulpină dă o lovitură serioasă economiei mondiale. Şi totuşi, impactul economic nu va fi probabil la fel de puternic ca în iarna anului trecut. Economiştii ING anticipează o scădere a PIB-ului pe primul trimestru în cele mai mari economii dezvoltate în acest scenariu, dar nu la fel de profundă ca la începutul anului 2021. Însă redresarea ulterioară ar putea fi graduală.

Firmele includ acest factor în deciziile de business, ceea ce le va limita apetitul de a investi. Consumatorii îşi cresc economiile, iar ritmul de creştere general se dovedeşte mai modest în 2022 comparativ cu redresările rapide înregistrate în T2 şi T3 din 2021.

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, avertizează la rândul său că noua tulpină de coronavirus ar putea duce la o revizuire în jos a proiecţiilor de creştere. Omicron ar putea încetini recuperarea economiei mondiale, potrivit acesteia, scrie Deutsche Welle.

În cel mai recent raport al său, FMI anticipa o creştere de 5,9% a economiei mondiale în acest an şi de 4,9% anul viitor. SUA şi alte mari economii ale lumii au suferit reduceri majore ale prognozelor de creştere după apariţia tulpinii delta.

Avertismentul FMI vine după o atenţionare similară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. OCDE a arătat că se teme că noua tulpină va amplifica penuriile, va împinge inflaţia în sus, sau chiar va forţa o repetare a primei faze a pandemiei, putând provoca o încetinire severă a economiei mondiale, scrie The Guardian.

#omicron #PIB #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.