Criza nu s-a sfârşit. Ce spun analiștii despre impactul Omicron asupra economiilor din întreaga lume

Chiar în momentul în care criza lanţurilor de aprovizionare provocată de coronavirus dădea semne de stabilizare, apariţia noii tulpini de coronavirus Omicron a dat totul peste cap, creând panică şi ameninţând procesul de redresare a economiei mondiale. Analiştii şi marile instituţii financiare ale lumii se grăbesc să creioneze scenarii privitoare la cât de puternic ar putea fi impactul noii tulpini asupra economiilor lumii, scrie ZF.

Porturile şi companiile se luptă cu criza mondială a lanţurilor de aprovizionare de la începutul anului. Chiar în momentul în care criza părea că începe să se stabilizeze, industria se confruntă acum cu o nouă lovitură: noua tulpină de coronavirus Omicron, scrie CNBC.

Omicron este „un nou test de rezistenţă“ pentru lanţurile de aprovizionare aflate deja sub presiune, arată Per Hong, din cadrul firmei de consultanţă Kearney.

Analiştii de la ING au trei scenarii privitoare la impactul noii tulpini. În primul, Omicron se dovedeşte „o furtună într-o ceaşcă de ceai“. În acest caz, băncile centrale merg mai departe cu planurile de înăsprire a politicii monetare. În zona euro, lockdown-urile încetinesc creşterea în perioada de Crăciun şi la începutul anului viitor, dar situaţia se îmbunătăţeşte în primăvară. BCE începe procesul de taperind pe fondul îngrijorărilor în creştere privind inflaţia.

În scenariul doi, cel de bază pentru analiştii ING, Omicron se dovedeşte o tulpină dificilă, dar nu un dezastru. Nivelul ridicat de vaccinare şi sosirea boosterelor înseamnă că Europa este mai puţin afectată decât alte părţi ale lumii, cum ar fi SUA. Redresarea lanţurilor de aprovizionare continuă să fie amânată.

În scenariul trei, noua tulpină dă o lovitură serioasă economiei mondiale. Şi totuşi, impactul economic nu va fi probabil la fel de puternic ca în iarna anului trecut. Economiştii ING anticipează o scădere a PIB-ului pe primul trimestru în cele mai mari economii dezvoltate în acest scenariu, dar nu la fel de profundă ca la începutul anului 2021. Însă redresarea ulterioară ar putea fi graduală.

Firmele includ acest factor în deciziile de business, ceea ce le va limita apetitul de a investi. Consumatorii îşi cresc economiile, iar ritmul de creştere general se dovedeşte mai modest în 2022 comparativ cu redresările rapide înregistrate în T2 şi T3 din 2021.

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, avertizează la rândul său că noua tulpină de coronavirus ar putea duce la o revizuire în jos a proiecţiilor de creştere. Omicron ar putea încetini recuperarea economiei mondiale, potrivit acesteia, scrie Deutsche Welle.

În cel mai recent raport al său, FMI anticipa o creştere de 5,9% a economiei mondiale în acest an şi de 4,9% anul viitor. SUA şi alte mari economii ale lumii au suferit reduceri majore ale prognozelor de creştere după apariţia tulpinii delta.

Avertismentul FMI vine după o atenţionare similară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. OCDE a arătat că se teme că noua tulpină va amplifica penuriile, va împinge inflaţia în sus, sau chiar va forţa o repetare a primei faze a pandemiei, putând provoca o încetinire severă a economiei mondiale, scrie The Guardian.

#omicron #PIB #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei în România ar putea crește puternic în următoarele luni, iar în scenariul pesimist ar putea ajunge până la 16,8 lei pe litru echivalentul a 64 de lei moldovenești, aproape dublu față de nivelul actual. Avertismentul vine din partea expertului în energie Dumitru Chisăliță, care a analizat impactul creșterii cotațiilor petrolului asupra pieței carburanților.

În prezent, motorina se vinde în România cu aproximativ 8,64 lei pe litru, însă scenariul considerat cel mai probabil indică o creștere până la circa 15,10 lei pe litru în următoarele trei luni. Dacă tensiunile geopolitice continuă sau se amplifică, prețul ar putea urca chiar la 16,80 lei pe litru, ceea ce ar însemna o majorare de aproape 100%.

Potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă (AEI), motorina este mult mai vulnerabilă la șocurile de pe piața energetică decât benzina. Acest lucru se datorează cererii mult mai mari din sectorul industrial, logistic și agricol, dar și nivelului scăzut al stocurilor de motorină din Europa.

Experții vorbesc despre fenomenul de „crack spread”, adică diferența dintre prețul petrolului brut și cel al produsului rafinat, care crește rapid atunci când rafinăriile sunt suprasolicitate sau când capacitățile de rafinare sunt reduse. În aceste condiții, orice creștere a prețului petrolului se transmite rapid în prețul motorinei.

Datele citate de analiști arată că, statistic, la fiecare majorare de 10% a cotației Brent, prețul motorinei la pompă în România crește cu până la 10%.

Situația este agravată și de reducerea capacităților de rafinare din Europa, unde mai multe rafinării au fost convertite în ultimii ani pentru producția de biocombustibili. Această transformare a redus capacitatea continentului de a produce combustibili tradiționali și îl face mai vulnerabil la șocuri externe.

În plus, apropierea sezonului agricol și intensificarea transporturilor în perioada de vară vor pune presiune suplimentară pe o piață deja tensionată.

În aceste condiții, analiza AEI avertizează că problema nu mai este dacă prețurile vor crește, ci cât de puternică va fi această creștere pentru consumatori și economie. Scenariul optimist, care ar menține motorina în jurul nivelului de 11,5 lei pe litru, devine tot mai puțin probabil în actualul context energetic și geopolitic.