Criza nu s-a sfârşit. Ce spun analiștii despre impactul Omicron asupra economiilor din întreaga lume

07 Dec. 2021, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2021, 17:55 // Actual //  MD Bani

Chiar în momentul în care criza lan­ţurilor de aprovizionare pro­vocată de coronavirus dădea semne de stabilizare, apariţia noii tulpini de coronavirus Omicron a dat totul peste cap, creând panică şi ameninţând procesul de redresare a economiei mondiale. Analiştii şi marile instituţii financiare ale lumii se grăbesc să creioneze scenarii privitoare la cât de puternic ar putea fi impactul noii tulpini asupra economiilor lumii, scrie ZF.

Porturile şi companiile se luptă cu criza mondială a lanţurilor de aprovizionare de la începutul anului. Chiar în momentul în care criza părea că începe să se stabilizeze, industria se confruntă acum cu o nouă lovitură: noua tulpină de coronavirus Omicron, scrie CNBC.

Omicron este „un nou test de rezistenţă“ pentru lanţurile de aprovizionare aflate deja sub presiune, arată Per Hong, din cadrul firmei de consultanţă Kearney.

Analiştii de la ING au trei scenarii privitoare la impactul noii tulpini. În primul, Omicron se dovedeşte „o furtună într-o ceaşcă de ceai“. În acest caz, băncile centrale merg mai departe cu planurile de înăsprire a politicii monetare. În zona euro, lockdown-urile încetinesc creşterea în perioada de Crăciun şi la începutul anului viitor, dar situaţia se îmbunătăţeşte în primăvară. BCE începe procesul de taperind pe fondul îngrijorărilor în creştere privind inflaţia.

În scenariul doi, cel de bază pentru analiştii ING, Omicron se dovedeşte o tulpină dificilă, dar nu un dezastru. Nivelul ridicat de vaccinare şi sosirea boosterelor înseamnă că Europa este mai puţin afectată decât alte părţi ale lumii, cum ar fi SUA. Redresarea lanţurilor de apro­vizionare continuă să fie amânată.

În scenariul trei, noua tulpină dă o lovitură serioasă economiei mondiale. Şi totuşi, impactul economic nu va fi probabil la fel de puternic ca în iarna anului trecut. Economiştii ING anticipează o scădere a PIB-ului pe primul trimestru în cele mai mari economii dezvoltate în acest scenariu, dar nu la fel de profundă ca la începutul anului 2021. Însă redresarea ulterioară ar putea fi graduală.

Firmele includ acest factor în deciziile de business, ceea ce le va limita apetitul de a investi. Consumatorii îşi cresc economiile, iar ritmul de creştere general se dovedeşte mai modest în 2022 comparativ cu redresările rapide înregistrate în T2 şi T3 din 2021.

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, avertizează la rândul său că noua tulpină de coronavirus ar putea duce la o revizuire în jos a proiecţiilor de creştere. Omicron ar putea încetini recuperarea economiei mondiale, potrivit acesteia, scrie Deutsche Welle.

În cel mai recent raport al său, FMI anticipa o creştere de 5,9% a economiei mondiale în acest an şi de 4,9% anul viitor. SUA şi alte mari economii ale lumii au suferit reduceri majore ale prognozelor de creştere după apariţia tulpinii delta.

Avertismentul FMI vine după o atenţionare similară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. OCDE a arătat că se teme că noua tulpină va amplifica penuriile, va împinge inflaţia în sus, sau chiar va forţa o repetare a primei faze a pandemiei, putând provoca o încetinire severă a economiei mondiale, scrie The Guardian.

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 11:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 11:42 // Actual //  Ursu Victor

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!