Criza porcului! Carnea vine cu tirul, nu din coteț. Proprietarul UNIC, lider absolut la importuri

05 Apr. 2025, 12:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2025, 12:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După doi ani de scădere susținută a importurilor de carne de porc, Republica Moldova se confruntă în 2025 cu o creștere accelerată a dependenței față de piața externă, în contextul apariției unor focare majore de pestă porcină africană. Primele trei luni ale anului sunt deja alarmante: importurile au atins 4 457 tone, adică aproape 60% din totalul înregistrat pe întreg parcursul lui 2024, arată o analiză a Asociației Agrocereale, semnată de directorul executiv, Iurie Rija.

„După un trend pozitiv în 2023–2024, cu o revigorare timidă a producției locale, 2025 aduce un recul brusc. Ne confruntăm cu riscul real de a redeveni dependenți de carnea de porc importată, mai ales în lipsa unor intervenții rapide și coerente din partea autorităților”, avertizează Rija.

Importurile din primul trimestru au costat bugetele companiilor 369,8 milioane lei. Paradoxal, în ciuda panicii din piață și a anticipării unor scumpiri de până la 20% înainte de Paște, datele arată că prețul mediu de import cu taxe a fost mai mic decât în 2023 și 2024: 86,7 lei/kg față de 91,1 lei/kg anul trecut. Fără taxe, prețul mediu a fost de 68,7 lei/kg, în scădere față de anii anteriori.

„Nu există un temei economic real pentru scumpiri. Costurile de import au scăzut, iar consumul în primele luni ale anului a fost cu 40% mai mic decât în perioada similară din 2024. Singura explicație posibilă pentru scumpirile anunțate e specula și anticiparea unui vârf de cerere de Paște”, explică directorul Agrocereale.

Dacă la capitolul carne congelată ritmul a explodat, la porcii vii s-a produs colapsul: în primul trimestru din 2025, Moldova a importat doar 3 713 capete, o prăbușire dramatică față de cele peste 48 000 capete din 2024. Motivul: riscurile sanitare și restricțiile impuse pe fondul pestei.

Valoarea totală a importurilor de porci vii a fost de doar 8,5 milioane lei, comparativ cu 132 milioane în 2024 și aproape 200 milioane în 2023. De asemenea, prețul mediu pe cap de porc a scăzut la 2 293 lei – cu 29% mai mic decât acum doi ani.

În fruntea clasamentului importatorilor de carne de porc se află ROGOB (deține magazinul UNIC din Chișinău), cu 1 371 tone aduse în doar trei luni – adică 83% din totalul întregului an 2024. Urmează Happy Viking (666 tone), Basarabia-Nord (530 tone), Benderskii Miasokombinat (555 tone), și Carmez Processing (571 tone). Aceștia și-au ajustat rapid strategiile, reacționând la criza internă și pregătindu-se pentru cererea sporită de Paște.

Pe partea de porci vii, piața e aproape înghețată. Doar ART-MEAT COMPANY și ORHCOJDOI SRL mai sunt active, cu 65 tone fiecare. Celelalte companii de profil fie și-au suspendat activitatea, fie au dispărut complet din datele oficiale.

Carnea de porc importată în Moldova provine exclusiv din UE, cu Spania și Polonia pe primele locuri. În doar trei luni, Spania a exportat spre Moldova 2 088 tone, apropiindu-se de întreg volumul anului precedent. Polonia, cândva lider detașat, pierde teren: doar 856 tone în T1 2025.

Alte surse importante: Germania (312 tone), Olanda (179 tone), plus cantități semnificative din alte state membre UE, neidentificate individual.

Prețul mediu de import în Transnistria este semnificativ mai mic decât pe malul drept al Nistrului – 64,5 lei/kg (cu taxe) față de 86,7 lei/kg în Republica Moldova. Această diferență de peste 22 lei/kg se datorează în principal regimului vamal privilegiat al regiunii, unde nu se achită TVA la import.

Asociația Agrocereale cere intervenția rapidă a statului: compensații pentru fermele afectate, programe de repopulare și monitorizarea prețurilor la raft.

„2025 este anul unei tranziții forțate de la un model mixt de aprovizionare către unul bazat aproape exclusiv pe carne procesată importată. E o schimbare care poate părea firească pe termen scurt, dar pe termen lung compromite autonomia zootehniei moldovenești”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Mai 2025, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2025, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

China produce în prezent aproximativ 80% din bateriile pentru vehicule electrice (EV), dar Europa se pregătește să rupă acest monopol printr-o expansiune masivă a capacităților proprii de producție. Dacă toate proiectele planificate vor deveni operaționale, continentul ar putea atinge o capacitate totală de producție de circa 700 GWh până în 2028, o cantitate suficientă pentru a alimenta tranziția energetică și pentru a contrabalansa dominația chineză.

Această „hartă a viitorului”, cum este numită de specialiști, arată amplasamentul viitoarelor fabrici de baterii din UE și țările vecine, inclusiv giganți precum Tesla, Northvolt sau Britishvolt. Spre exemplu, doar Tesla va avea două gigafabrici în Europa, prima la Berlin (40 GWh), iar cea de-a doua, deja anunțată, urmează să fie amplasată într-o altă locație strategică, notează bigthink.com.

În 2018, Uniunea Europeană a lansat Battery Action Plan, o strategie ambițioasă pentru a construi o industrie proprie de baterii, axată pe tehnologii mai ecologice și mai eficiente, chiar dacă mai scumpe decât cele chinezești. În prezent, Europa are o capacitate de doar 30 GWh, dar estimările variază între 300 și 400 GWh până în 2025, și chiar 700 GWh până în 2028.

BloombergNEF estimează că ponderea Europei în producția globală de baterii ar putea crește de la 7% în prezent la 31% în 2030. Totodată, valoarea pieței europene a bateriilor ar urma să urce de la 15 miliarde de euro în 2019 la 35 de miliarde în 2030, în timp ce piața globală ar depăși 130 de miliarde de euro.

În timp ce Europa accelerează, SUA riscă să rămână în urmă. Pe lângă fabrica Tesla din Nevada, în prezent, doar două alte facilități majore de producție de baterii sunt funcționale în America. Până în 2030, se preconizează doar zece fabrici americane, comparativ cu 140 în China și aproape 30 în Europa.

Pentru a preveni un „blocaj al bateriilor” – similar cu criza petrolului din anii ’70 – și pentru a nu depinde de importuri din China sau Europa, administrația Biden este presată să investească masiv în acest sector strategic. În lipsa unei astfel de mișcări, electrificarea transportului în SUA riscă să fie încetinită drastic.

Expansiunea industriei bateriilor în Europa nu este doar o chestiune de strategie energetică, ci și una economică. Potrivit unui studiu realizat de Fraunhofer ISI, fiecare GWh de capacitate nouă ar putea genera 40 de locuri de muncă directe și 200 în industriile conexe. În total, se estimează că acest sector ar putea crea până la 155.000 de locuri de muncă în Europa până în 2033.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO