Cutremur de încredere. Germania vrea să-și ia aurul înapoi din SUA

Germania analizează posibilitatea de a repatria cele 1.236 de tone de aur aflate în prezent în custodia Rezervei Federale din New York, potrivit unei investigații publicate de Politico. Valoarea metalului prețios este estimată la aproximativ 113 miliarde de euro.

Motivul? Tot mai mulți oficiali germani nu mai consideră Statele Unite un partener de încredere, în special în contextul unei posibile reveniri la putere a fostului președinte Donald Trump. Potrivit publicației, guvernul german este „șocat” de imprevizibilitatea politicii americane și de escaladarea discursurilor extremiste din jurul campaniei lui Trump.

Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, iar 37% din această rezervă este stocată în SUA, ca formă de garanție financiară în eventualitatea unor nevoi urgente de conversie în dolari sau alte valute forte. Însă în actualul context geopolitic, inclusiv în urma unei serii de declarații radicale ale unor apropiați ai lui Trump și a intervențiilor în alegerile din UE, acest aranjament pare din ce în ce mai riscant.

„Bineînțeles că întrebarea se pune din nou acum”, a declarat Marco Wanderwitz, deputat CDU aflat la final de mandat, care încă din 2012 solicita controale mai stricte asupra aurului depozitat în SUA și, eventual, repatrierea acestuia. La rândul său, europarlamentarul Markus Ferber a cerut mai multă transparență și inspecții clare privind rezervele.

Tema repatrierii aurului german nu este nouă, dar devine din nou actuală într-o lume în care „de neconceputul devine brusc gândibil”, remarcă Politico, referindu-se la noile incertitudini din relația transatlantică și la tentațiile autoritariste ale fostului lider american.

Această mișcare ar putea marca o schimbare profundă în încrederea Berlinului față de aliatul său tradițional și ar putea avea implicații majore în arhitectura financiară globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #Germania #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.