Criza resurselor umane în administrația publică: priorități în calea integrării europene

11 Mart. 2024, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2024, 11:00 // Actual //  bani.md

Într-un context de schimbări geopolitice rapide și de tensiuni crescânde între Rusia și Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a-și consolida eforturile de integrare europeană. În lumina deschiderii negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, reforma administrației publice și revizuirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar au devenit chestiuni critice pentru viitorul țării, se arată în studiul „Criza Resurselor Umane și Sistemul de Salarizare în Cadrul Autorităților Publice Centrale și Locale în Republica Moldova”, realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu suportul Fundației Soros Moldova.

Republica Moldova, situată la granița estică a Europei, se confruntă cu multiple provocări pe plan intern și extern. În timp ce tensiunile geopolitice cresc, oportunitatea aderării la Uniunea Europeană oferă o cale pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. Cu toate acestea, pentru a profita de această oportunitate, Moldova trebuie să abordeze problemele profunde din cadrul administrației sale publice.

În prezent, administrația publică locală și centrală din Moldova se confruntă cu provocări legate de  expertiză, competență și eficiență. Deși există profesioniști în cadrul administrației, sistemele sunt adesea incoerente și ineficiente. Acest lucru pune în pericol capacitatea Moldovei să negocieze aderarea la Uniunea Europeană și să administreze statul în mod eficient.

Una dintre prioritățile imediate este reforma sistemului de salarizare în administrația publică. În prezent, sistemul este complex, inechitabil și demotivant pentru angajați. O reformă salarială centralizată este necesară pentru a asigura competitivitatea și corectitudinea salariilor, simplificând, în același timp, sistemul și făcându-l mai transparent.

„Comparând nivelul de salarizare mediu în Moldova și țările Uniunii Europene, se atestă o diferență substanțială, care urmează să fie depășită prin politici care vor stimula creșterea economică. Mai mult decât atât, în Republica Moldova este înregistrată o diferență substanțială de 29% în nivelul de salarizare în sectorul public și cel privat, ceea ce duce la probleme serioase în reținerea personalului calificat în funcții publice și erodează din corpul deja insuficient de funcționari publici”, susțin autorii studiului.

Reforma salarială în sectorul bugetar trebuie să fie însoțită de măsuri menite să abordeze criza resurselor umane din administrația publică. Fluctuația personalului, lipsa de stabilitate și oportunități de promovare bazate pe merit sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă administrația publică în prezent.

Îmbunătățirea sistemului de gestionare a resurselor umane este esențială pentru a asigura un serviciu public de calitate și pentru a încuraja angajarea și reținerea personalului calificat. Aceasta implică extinderea competențelor secretarilor generali în ministere în domeniul managementului resurselor umane și limitarea puterii decizionale a miniștrilor în acest domeniu.

Mai mult decât atât, autorii studiului susțin că este crucial să se promoveze o cultură organizațională care să stimuleze inovația și excelența. Birocrația excesivă și stilurile de conducere autoritare trebuie să facă loc unei abordări mai participative și orientate spre rezultate.

„Atractivitatea funcției publice este insuficientă, numărul candidaților pe poziții noi în serviciul public este foarte mic, la fel ca și eficiența recrutării. Atragerea, recrutarea și menținerea personalului și a profesioniștilor competenți în serviciul public este o provocare majoră. Oportunitățile de promovare bazate pe merit în funcția publică nu sunt suficiente. Sistemul de promovare și creștere profesională este rigid, lăsat, în mare parte, la discreția șefilor ierarhic superior”, mai constată autorii studiului.

În final, Republica Moldova trebuie să-și consolideze eforturile de reformă administrativă și salarizare în sectorul bugetar pentru a-și asigura viitorul european. Aceste reforme sunt nu numai esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană, ci și pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a țării. Prin consolidarea administrației publice și îmbunătățirea condițiilor de muncă, Moldova poate construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii săi.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.