Cu un „an lumină” mai aproape de Marte: Ce construiește compania lui Musk

Fotografiile făcute în apropierea facilităților de testare ale SpaceX din sudul Texasului arată construcția a ceea ce pare a fi primul prototip Super Heavy al companiei lui Elon Musk.

Structura masivă de 70 de metri, supranumită BN3, este concepută pentru a ridica nava spațială Starship a companiei spațiale pe orbită, scrie playtech.ro.

Compania condusă de Elon Musk face pași majori în direcția realizării obiectivului său de a lansa giganta sa navă Starship pe orbită, după lansarea recentă de succes a prototipului său SN15 Starship la aproximativ zece kilometri. Dar a ajunge până în spațiu reprezintă, totuși, o provocare enormă.

Compania lui Musk se pregătește intens să ajungă pe orbită

Prototipul masiv Super Heavy are acum 28 de decupaje la baza sa, fiecare fiind destinat unui motor masiv de rachete Raptor, potrivit Teslarati. Este un pas uriaș, față de cele trei motoare Raptor care au alimentat SN15.

Compania a depus recent o cerere la Comisia Federală de Comunicații pentru a-i permite să execute atât cu un Starship, cât și cu Super Heavy în timpul unui „zbor de test orbital”.

Acest zbor de testare ar putea avea loc în următoarele șase luni, începând cu 20 iunie.

Un document separat depus la FCC a subliniat planurile SpaceX de a-și lansa zborul de testare Starship Orbital din „Starbase, Texas”, să ajungă pe orbită și să aterizeze la aproximativ 62 de mile de coasta de nord-vest a Kauai, Hawaii, „într-o aterizare ușoară pe ocean”.

Acum, SpaceX trebuie să termine asamblarea și să-și testeze amplificatorul BN3 Super Heavy, precum și următorul său prototip Starship, supranumit SN20.

„Următoarea revizie tehnologie majoră este la SN20”, a scris pe Twitter Musk la sfârșitul lunii martie. „Aceste nave vor fi capabile să ajungă pe orbită, cu un scut termic și un sistem de separare a treptelor. Probabilitatea de ascensiune cu succes este mare”.

Cu toate acestea, Musk a menționat în același tweet că un astfel de zbor nu va fi ușor. Viitoarele prototipuri ale navei „vor avea nevoie probabil de multe încercări de zbor pentru reuși și pentru a aterizare intact”, a spus el.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a identificat nereguli grave în gestionarea compensațiilor pentru energie electrică acordate populației prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Potrivit auditului, ministerul a administrat în 2025 peste 1,42 miliarde de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, însă sute de milioane au fost transferate furnizorilor fără verificări suficiente și fără documente justificative complete.

Raportul arată că ministerul a validat sumele cerute de furnizorii de energie prin simple mesaje electronice interne, fără suport documentar corespunzător și fără respectarea procedurilor obligatorii de control.

”Deși ministerul, potrivit cadrului normativ aplicabil, a întocmit documentele de plată pentru transferul mijloacelor financiare către conturile furnizorilor de energie electrică, acesta nu a asigurat instituirea și aplicarea unui mecanism de verificare a rapoartelor prezentate”, menționează auditorii.

Mai mult, între septembrie și noiembrie 2025 au fost achitate 244,6 milioane de lei în baza unor estimări prezentate de un furnizor de energie, fără verificarea consumului real și fără recalculul final al sumelor. Alte 2,9 milioane de lei au fost transferate în decembrie către doi furnizori fără acte justificative complete. Din acești bani, 400 de mii de lei au fost achitați unui furnizor fără solicitare de plată, chiar dacă exista deja o creanță de aproape 955 de mii de lei. Alte 2,5 milioane de lei au fost transferate în avans fără rapoarte de conciliere și fără confirmarea consumului real.

Auditorii avertizează că lipsa controalelor interne pune sub semnul întrebării corectitudinea datelor prezentate de furnizori și a banilor transferați din bugetul de stat. Din cauza acestor probleme, Curtea de Conturi spune că nu a putut confirma exactitatea unor tranzacții legate de compensațiile energetice, inclusiv pentru o sumă de 35,6 milioane de lei reflectată în rezultatul financiar al ministerului.

”Acordarea compensațiilor pentru costurile la energie electrică reprezintă o intervenție esențială a statului în sprijinul consumatorilor casnici și constituie un instrument important de politică socială”, se precizează în raportul CCRM.