Cum a ajuns puternica flotă rusă din Marea Neagră să bată în retragere din cauza atacurilor ucrainene

Marina rusă este pe hârtie a doua ca putere din lume, în mare parte datorită flotei sale de submarine nucleare, însă pare să se fi retras în războiul cu Ucraina, reducându-și dramatic operațiunile din Marea Neagră, scriu analiștii de la Naval News.

O mare parte din nordul Mării Negre este acum de facto o zonă interzisă pentru navele rusești, lucru care a contribuit probabil la decizia de Moscovei de a-și retrage trupele de pe Insula Șerpilor la sfârșitul lunii iunie.

Puține lucruri atestă importanța strategică a acestei insule minuscule aflată la doar 45 de kilometri de coasta României precum faptul că ea a fost atacată și capturată de Flota Mării Negre a Rusiei încă din prima zi a războiului.

Un factor major care a făcut comandamentul militar de la Moscova să ordone retragerea a fost sosirea primelor rachete antinavă Harpoon în Ucraina, acestea fiind promise de Danemarca pentru a ajuta Kievul să deblocheze portul Odesa prin care înainte de izbucnirea războiului tranzitau majoritatea exporturilor de cereale ale țării.

Însă intrarea în peisaj a acestor rachete antinavă de ultimă generație nu ilustrează tabloul complet al succeselor înregistrate de ucraineni în Marea Neagră, acestea fiind cu atât mai remarcabile întrucât, spre deosebire de alte forțe trimise de Moscova împotriva Ucrainei după declanșarea invaziei, Flota Mării Negre a trecut printr-un amplu proces de modernizare în ultimul deceniu.

Rușii, aproape de o debarcare la Odesa

În primele zile ale războiului declanșat de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie, marina rusă domina partea de nord a Mării Negre, între Crimeea și Ucraina.

Flota rusă de la Marea Neagră a capturat rapid Insula Șerpilor și a instituit o blocadă asupra navelor comerciale, existând de asemenea indicii puternice că rușii pregăteau o debarcare lângă Odesa.

Deși un desant pe scară largă nu a avut loc în cele din urmă, navele rusești de debarcare au navigat în „demonstrații” repetate în preajma Odesei. Amenințarea era foarte reală.
Nave de război rusești, inclusiv două fregate din clasa Amiral Grigorovici, patrulau aproape de acest oraș, cel mai important port al Ucrainei. Pe lângă misiunile ocazionale de bombardament și culegere de informații, navele rusești aveau și menirea să îi intimideze pe ucraineni.

Vapoarele militare ale Moscovei, chiar și cele cu apărare limitată, puteau naviga nestingherite și au fost văzute nu o dată de pe plajele Odesei. Cheia dominației ruse a fost nava sa amiral impunătoare, crucișătorul din clasa „Slava” Moskva.

Operând la aproximativ 30 de mile marine în largul coastei, sistemul de rachete S-300F al Moskvei a oferit o umbrelă de apărare aeriană celorlalte nave și apărătorilor ruși de pe Insula Șerpilor.

#Floră #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.

#companii #Investiții #bani