Cum a crescut economia Moldovei în funcție de culoarea politică a guvernelor

Economia Republicii Moldova a traversat o serie de fluctuații semnificative între 2001 și 2023, reflectate în evoluția produsului intern brut (PIB). Schimbările guvernamentale, crizele globale și provocările interne au influențat în mod direct creșterea economică a țării, marcând perioade de expansiune și contracție economică, se arată într-o analiză iData.

Guvernarea PCRM (2001-2009)

Sub conducerea Partidului Comuniștilor (PCRM), Republica Moldova a înregistrat o creștere economică solidă în primii ani, cu rate de până la 7,8%. Cu toate acestea, criza financiară globală din 2009 a cauzat o scădere bruscă a PIB-ului cu -6%, ca urmare a reducerii cererii externe și a remitențelor.

Guvernarea AIE (2009-2015)

Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a reușit redresarea economiei după criza din 2009, înregistrând o creștere de 7,1% în 2010. Deși 2012 a fost marcat de o contracție de -0,6% din cauza secetei, economia a crescut semnificativ cu 9% în 2013, înainte de a încetini în 2015 din cauza scandalului bancar.

Guvernarea PD (2015-2019)

Perioada guvernării Partidului Democrat (PD) a fost caracterizată de o creștere economică moderată, cu rate între 3,6% și 4,6%, în ciuda controverselor politice și corupției.

Guvernarea ACUM/PSRM/PAS (2019-prezent)

Pandemia COVID-19 a provocat o contracție severă de -8,3% în 2020, urmată de o revenire spectaculoasă de 13,9% în 2021. Totuși, în 2022, PIB-ul a scăzut din nou cu 5%, afectat de războiul din Ucraina și criza energetică, înainte de o creștere modestă de 0,78% în 2023.

Factori determinanți

Crizele globale, războiul din Ucraina, remitențele și condițiile climatice nefavorabile au jucat un rol esențial în fluctuațiile PIB-ului Moldovei, reflectând vulnerabilitățile țării la șocuri externe, dar și capacitatea sa de a se redresa economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evolutie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.