Economia Republicii Moldova a traversat o serie de fluctuații semnificative între 2001 și 2023, reflectate în evoluția produsului intern brut (PIB). Schimbările guvernamentale, crizele globale și provocările interne au influențat în mod direct creșterea economică a țării, marcând perioade de expansiune și contracție economică, se arată într-o analiză iData.
Guvernarea PCRM (2001-2009)
Sub conducerea Partidului Comuniștilor (PCRM), Republica Moldova a înregistrat o creștere economică solidă în primii ani, cu rate de până la 7,8%. Cu toate acestea, criza financiară globală din 2009 a cauzat o scădere bruscă a PIB-ului cu -6%, ca urmare a reducerii cererii externe și a remitențelor.
Guvernarea AIE (2009-2015)
Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a reușit redresarea economiei după criza din 2009, înregistrând o creștere de 7,1% în 2010. Deși 2012 a fost marcat de o contracție de -0,6% din cauza secetei, economia a crescut semnificativ cu 9% în 2013, înainte de a încetini în 2015 din cauza scandalului bancar.
Guvernarea PD (2015-2019)
Perioada guvernării Partidului Democrat (PD) a fost caracterizată de o creștere economică moderată, cu rate între 3,6% și 4,6%, în ciuda controverselor politice și corupției.
Guvernarea ACUM/PSRM/PAS (2019-prezent)
Pandemia COVID-19 a provocat o contracție severă de -8,3% în 2020, urmată de o revenire spectaculoasă de 13,9% în 2021. Totuși, în 2022, PIB-ul a scăzut din nou cu 5%, afectat de războiul din Ucraina și criza energetică, înainte de o creștere modestă de 0,78% în 2023.
Factori determinanți
Crizele globale, războiul din Ucraina, remitențele și condițiile climatice nefavorabile au jucat un rol esențial în fluctuațiile PIB-ului Moldovei, reflectând vulnerabilitățile țării la șocuri externe, dar și capacitatea sa de a se redresa economic.