Cum a crescut economia Moldovei în funcție de culoarea politică a guvernelor

Economia Republicii Moldova a traversat o serie de fluctuații semnificative între 2001 și 2023, reflectate în evoluția produsului intern brut (PIB). Schimbările guvernamentale, crizele globale și provocările interne au influențat în mod direct creșterea economică a țării, marcând perioade de expansiune și contracție economică, se arată într-o analiză iData.

Guvernarea PCRM (2001-2009)

Sub conducerea Partidului Comuniștilor (PCRM), Republica Moldova a înregistrat o creștere economică solidă în primii ani, cu rate de până la 7,8%. Cu toate acestea, criza financiară globală din 2009 a cauzat o scădere bruscă a PIB-ului cu -6%, ca urmare a reducerii cererii externe și a remitențelor.

Guvernarea AIE (2009-2015)

Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a reușit redresarea economiei după criza din 2009, înregistrând o creștere de 7,1% în 2010. Deși 2012 a fost marcat de o contracție de -0,6% din cauza secetei, economia a crescut semnificativ cu 9% în 2013, înainte de a încetini în 2015 din cauza scandalului bancar.

Guvernarea PD (2015-2019)

Perioada guvernării Partidului Democrat (PD) a fost caracterizată de o creștere economică moderată, cu rate între 3,6% și 4,6%, în ciuda controverselor politice și corupției.

Guvernarea ACUM/PSRM/PAS (2019-prezent)

Pandemia COVID-19 a provocat o contracție severă de -8,3% în 2020, urmată de o revenire spectaculoasă de 13,9% în 2021. Totuși, în 2022, PIB-ul a scăzut din nou cu 5%, afectat de războiul din Ucraina și criza energetică, înainte de o creștere modestă de 0,78% în 2023.

Factori determinanți

Crizele globale, războiul din Ucraina, remitențele și condițiile climatice nefavorabile au jucat un rol esențial în fluctuațiile PIB-ului Moldovei, reflectând vulnerabilitățile țării la șocuri externe, dar și capacitatea sa de a se redresa economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evolutie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planul de investiții pentru anul 2025 al S.A. „CET-Nord” a fost aprobat, valoarea totală a acestuia ridicându-se la 107,03 milioane lei. Bugetul a fost majorat cu 35,48 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50% față de versiunea inițială, potrivit unei hotărâri ANRE.

Potrivit reglementatorului, investițiile sunt orientate prioritar spre continuarea implementării proiectului „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți – Faza II”, finanțat în baza Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat în decembrie 2021 și ratificat în aprilie 2022.

Planul prevede implementarea sistemului SCADA, modernizarea sistemului hidraulic, precum și reconstrucția și retehnologizarea rețelelor și instalațiilor termice. Intervențiile vizează toate sursele de producere și sunt menite să modernizeze infrastructura de alimentare centralizată cu energie termică din Bălți, să îmbunătățească eficiența operațională și să reducă pierderile din rețea.

Îm prezent, locuitorii de la Bălți achită pentru căldură 2126 de lei pentru gigacalorie, iar ultima dată tariful s-a majorat la începutul lunii ianaurie 2025, cu 307 lei.

Ptrivit ultimului raport financiar, CET Nord a acontablizat în anul 2024 un profit de 47 de milioane de lei și o cifră de afaceri de 700 milioane de lei.