Cum a crescut economia Moldovei în funcție de culoarea politică a guvernelor

Economia Republicii Moldova a traversat o serie de fluctuații semnificative între 2001 și 2023, reflectate în evoluția produsului intern brut (PIB). Schimbările guvernamentale, crizele globale și provocările interne au influențat în mod direct creșterea economică a țării, marcând perioade de expansiune și contracție economică, se arată într-o analiză iData.

Guvernarea PCRM (2001-2009)

Sub conducerea Partidului Comuniștilor (PCRM), Republica Moldova a înregistrat o creștere economică solidă în primii ani, cu rate de până la 7,8%. Cu toate acestea, criza financiară globală din 2009 a cauzat o scădere bruscă a PIB-ului cu -6%, ca urmare a reducerii cererii externe și a remitențelor.

Guvernarea AIE (2009-2015)

Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a reușit redresarea economiei după criza din 2009, înregistrând o creștere de 7,1% în 2010. Deși 2012 a fost marcat de o contracție de -0,6% din cauza secetei, economia a crescut semnificativ cu 9% în 2013, înainte de a încetini în 2015 din cauza scandalului bancar.

Guvernarea PD (2015-2019)

Perioada guvernării Partidului Democrat (PD) a fost caracterizată de o creștere economică moderată, cu rate între 3,6% și 4,6%, în ciuda controverselor politice și corupției.

Guvernarea ACUM/PSRM/PAS (2019-prezent)

Pandemia COVID-19 a provocat o contracție severă de -8,3% în 2020, urmată de o revenire spectaculoasă de 13,9% în 2021. Totuși, în 2022, PIB-ul a scăzut din nou cu 5%, afectat de războiul din Ucraina și criza energetică, înainte de o creștere modestă de 0,78% în 2023.

Factori determinanți

Crizele globale, războiul din Ucraina, remitențele și condițiile climatice nefavorabile au jucat un rol esențial în fluctuațiile PIB-ului Moldovei, reflectând vulnerabilitățile țării la șocuri externe, dar și capacitatea sa de a se redresa economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evolutie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.