Cum a crescut economia Moldovei în funcție de culoarea politică a guvernelor

Economia Republicii Moldova a traversat o serie de fluctuații semnificative între 2001 și 2023, reflectate în evoluția produsului intern brut (PIB). Schimbările guvernamentale, crizele globale și provocările interne au influențat în mod direct creșterea economică a țării, marcând perioade de expansiune și contracție economică, se arată într-o analiză iData.

Guvernarea PCRM (2001-2009)

Sub conducerea Partidului Comuniștilor (PCRM), Republica Moldova a înregistrat o creștere economică solidă în primii ani, cu rate de până la 7,8%. Cu toate acestea, criza financiară globală din 2009 a cauzat o scădere bruscă a PIB-ului cu -6%, ca urmare a reducerii cererii externe și a remitențelor.

Guvernarea AIE (2009-2015)

Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a reușit redresarea economiei după criza din 2009, înregistrând o creștere de 7,1% în 2010. Deși 2012 a fost marcat de o contracție de -0,6% din cauza secetei, economia a crescut semnificativ cu 9% în 2013, înainte de a încetini în 2015 din cauza scandalului bancar.

Guvernarea PD (2015-2019)

Perioada guvernării Partidului Democrat (PD) a fost caracterizată de o creștere economică moderată, cu rate între 3,6% și 4,6%, în ciuda controverselor politice și corupției.

Guvernarea ACUM/PSRM/PAS (2019-prezent)

Pandemia COVID-19 a provocat o contracție severă de -8,3% în 2020, urmată de o revenire spectaculoasă de 13,9% în 2021. Totuși, în 2022, PIB-ul a scăzut din nou cu 5%, afectat de războiul din Ucraina și criza energetică, înainte de o creștere modestă de 0,78% în 2023.

Factori determinanți

Crizele globale, războiul din Ucraina, remitențele și condițiile climatice nefavorabile au jucat un rol esențial în fluctuațiile PIB-ului Moldovei, reflectând vulnerabilitățile țării la șocuri externe, dar și capacitatea sa de a se redresa economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evolutie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o migrație masivă a tinerilor, conform celor mai recente date statistice. Aproape unul din patru tineri moldoveni a anunțat intenția de a emigra, iar acest fenomen se agravează odată cu înaintarea în vârstă.

Conform datelor Biroului Național dde Statistică, 23,6% dintre tinerii de 15-24 ani, 24,2% dintre cei de 15-29 ani și 24,4% dintre tinerii de 15-34 ani intenționează să plece în străinătate pentru muncă. Bărbații sunt semnificativ mai numeroși în rândul celor care lucrează deja sau doresc să lucreze peste hotare. Procentul bărbaților de 15-24 ani care se află în această situație este de 42,5%, comparativ cu doar 11,4% la femei. La tinerii de 15-29 ani, procentul bărbaților ajunge la 50,1%, în timp ce femeile reprezintă 10,8%, iar în rândul bărbaților de 15-34 ani, ponderea ajunge la 56,8%, cu 7,4% pentru femei. Printre bărbații de 30-34 ani, procentul celor care intenționează să plece pentru muncă în străinătate este de 66,2%.

O categorie distinctă o reprezintă tinerii care pleacă în străinătate pentru muncă temporară, fără a urma un nivel de educație sau formare profesională. Cea mai mare pondere în această categorie este înregistrată la tinerii de 25-29 ani, cu 8,0%.

Numărul total al tinerilor în vârstă de 15-34 ani care formează grupul NEET (tineri care nici nu sunt angajați, nici nu urmează studii) este de 135.900, dintre care 31.800 au între 15-24 ani și 79.900 au între 15-29 ani. În toate aceste grupe de vârstă, femeile constituie majoritatea: 60,7% în grupa de 15-24 ani, 65,9% în cea de 15-29 ani și 65,5% în cea de 15-34 ani.

Aceste statistici evidențiază criza profundă cu care se confruntă tineretul din Moldova, punând în lumină necesitatea urgentă de măsuri pentru a îmbunătăți oportunitățile educaționale și profesionale în țară.