Cum a crescut economia Moldovei în funcție de culoarea politică a guvernelor

Economia Republicii Moldova a traversat o serie de fluctuații semnificative între 2001 și 2023, reflectate în evoluția produsului intern brut (PIB). Schimbările guvernamentale, crizele globale și provocările interne au influențat în mod direct creșterea economică a țării, marcând perioade de expansiune și contracție economică, se arată într-o analiză iData.

Guvernarea PCRM (2001-2009)

Sub conducerea Partidului Comuniștilor (PCRM), Republica Moldova a înregistrat o creștere economică solidă în primii ani, cu rate de până la 7,8%. Cu toate acestea, criza financiară globală din 2009 a cauzat o scădere bruscă a PIB-ului cu -6%, ca urmare a reducerii cererii externe și a remitențelor.

Guvernarea AIE (2009-2015)

Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a reușit redresarea economiei după criza din 2009, înregistrând o creștere de 7,1% în 2010. Deși 2012 a fost marcat de o contracție de -0,6% din cauza secetei, economia a crescut semnificativ cu 9% în 2013, înainte de a încetini în 2015 din cauza scandalului bancar.

Guvernarea PD (2015-2019)

Perioada guvernării Partidului Democrat (PD) a fost caracterizată de o creștere economică moderată, cu rate între 3,6% și 4,6%, în ciuda controverselor politice și corupției.

Guvernarea ACUM/PSRM/PAS (2019-prezent)

Pandemia COVID-19 a provocat o contracție severă de -8,3% în 2020, urmată de o revenire spectaculoasă de 13,9% în 2021. Totuși, în 2022, PIB-ul a scăzut din nou cu 5%, afectat de războiul din Ucraina și criza energetică, înainte de o creștere modestă de 0,78% în 2023.

Factori determinanți

Crizele globale, războiul din Ucraina, remitențele și condițiile climatice nefavorabile au jucat un rol esențial în fluctuațiile PIB-ului Moldovei, reflectând vulnerabilitățile țării la șocuri externe, dar și capacitatea sa de a se redresa economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evolutie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.