Cum a învățat Ucraina din experiența amară a Moldovei

Rusia încearcă mereu să repete poveștile care au avut succes pentru ea – Gazprom a fost cea care a încercat să repete în Ucraina ceea ce a făcut în Moldova cu 20 de ani în urmă.

În 1994, am dublat prețul gazului – am plătit 80 de dolari, cel mai mult din Europa. Totodată, aceștia au fost nevoiți să plătească în avans la fiecare 5 zile și au introdus o penalitate pentru întârziere la plată de 128% pe an, de 17 ori mai mult decât alți clienți Gazprom. Și cel mai important, Transnistria a încetat să mai plătească pentru gaz.

Drept urmare, datoria de gaze a fost crescută artificial de-a lungul anului de la 22 de milioane la aproape 300 de milioane.

În continuare, folosind datoria acumulată artificial, Gazprom a început să șantajeze autoritățile moldovenești prin oprirea gazelor pentru a prelua controlul asupra principalelor conducte de gaz. Aceasta a dus la crearea companiei „MoldovaGaz” cu gazoducte în bilanţ, în care „Gazprom” a primit 50% în schimbul ştergerii unei părţi din datorie.

Istoria se repetă, dar cu final diferit

Și acum să ne amintim ce s-a întâmplat în 2014, când armata rusă a lansat o agresiune împotriva Ucrainei. La acea vreme, Ucraina era aproape dublată și prețul gazului, forțată să treacă la plata anticipată, iar Gazprom a început să furnizeze gaz către așa-numitul L/DPR, încercând să transfere această datorie către Naftogaz.

Această agresiune militară a avut un impact semnificativ asupra economiei și infrastructurii Ucrainei. Prețul gazului, plata anticipată și problemele legate de furnizarea de gaze au fost aspecte critice în această perioadă. Ucraina a trebuit să facă față presiunii economice și politice din partea Rusiei și să găsească soluții pentru asigurarea necesarului de energie.

Relația între Gazprom (compania rusă de gaze naturale) și Naftogaz (compania națională de gaze a Ucrainei) a fost tensionată în această perioadă, inclusiv dispute referitoare la datorii și contracte de furnizare a gazelor.

Adică exact același scenariu ca în 1994 în Moldova, în 2014 s-au încercat să-l lanseze în Ucraina.

Naftogaz le-a spus clar: ”Pentru tot ceea ce furnizați teritoriilor ocupate, plătiți din propriul buzunar.” Și ați încetat să cumpărați gaz rusesc, privând Rusia de un instrument de șantaj.

Ucraina nu a repetat greșelile pe care le-a făcut Moldova, a relatat Eurointegration.ua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.