Cum a învățat Ucraina din experiența amară a Moldovei

Rusia încearcă mereu să repete poveștile care au avut succes pentru ea – Gazprom a fost cea care a încercat să repete în Ucraina ceea ce a făcut în Moldova cu 20 de ani în urmă.

În 1994, am dublat prețul gazului – am plătit 80 de dolari, cel mai mult din Europa. Totodată, aceștia au fost nevoiți să plătească în avans la fiecare 5 zile și au introdus o penalitate pentru întârziere la plată de 128% pe an, de 17 ori mai mult decât alți clienți Gazprom. Și cel mai important, Transnistria a încetat să mai plătească pentru gaz.

Drept urmare, datoria de gaze a fost crescută artificial de-a lungul anului de la 22 de milioane la aproape 300 de milioane.

În continuare, folosind datoria acumulată artificial, Gazprom a început să șantajeze autoritățile moldovenești prin oprirea gazelor pentru a prelua controlul asupra principalelor conducte de gaz. Aceasta a dus la crearea companiei „MoldovaGaz” cu gazoducte în bilanţ, în care „Gazprom” a primit 50% în schimbul ştergerii unei părţi din datorie.

Istoria se repetă, dar cu final diferit

Și acum să ne amintim ce s-a întâmplat în 2014, când armata rusă a lansat o agresiune împotriva Ucrainei. La acea vreme, Ucraina era aproape dublată și prețul gazului, forțată să treacă la plata anticipată, iar Gazprom a început să furnizeze gaz către așa-numitul L/DPR, încercând să transfere această datorie către Naftogaz.

Această agresiune militară a avut un impact semnificativ asupra economiei și infrastructurii Ucrainei. Prețul gazului, plata anticipată și problemele legate de furnizarea de gaze au fost aspecte critice în această perioadă. Ucraina a trebuit să facă față presiunii economice și politice din partea Rusiei și să găsească soluții pentru asigurarea necesarului de energie.

Relația între Gazprom (compania rusă de gaze naturale) și Naftogaz (compania națională de gaze a Ucrainei) a fost tensionată în această perioadă, inclusiv dispute referitoare la datorii și contracte de furnizare a gazelor.

Adică exact același scenariu ca în 1994 în Moldova, în 2014 s-au încercat să-l lanseze în Ucraina.

Naftogaz le-a spus clar: ”Pentru tot ceea ce furnizați teritoriilor ocupate, plătiți din propriul buzunar.” Și ați încetat să cumpărați gaz rusesc, privând Rusia de un instrument de șantaj.

Ucraina nu a repetat greșelile pe care le-a făcut Moldova, a relatat Eurointegration.ua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive