Cum avocatul Cazac îi dădea indicații lui Litvinenco să modifice legislația beneficiarilor finali în favoarea BERD

Pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse informații scandaloase de pe chat-ul de telegram al ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco. Unul dintre lucrurile interesante este discuția avocatului BERD, Octavian Cazac care îi indică lui Litvinenco cum trebuie să modifice legea cu privirea la participația companiilor străine în acționariatul companiilor locale, în condițiile în care BERD controlează portul Giurgiulești și este în acționariatul celor mai mari bănci Victoriabank și Maib.

„Tu pornești de la premisa că proiectul de lege nouă e gata de adoptare. El are multe probleme. De ex., el interzice statelor străine să dețină acțiuni, chiar și indirect, în activități strategice din MD. Fun fact: dacă e sa aplici legea așa cum e scrisă acum: si MoldovaGaz si VMTG (proprietar conductei Iași-Chișinău) vor trebui să facă exit (să își schimbe acționariatul), fiindcă sunt, la moment, controlați de state străine. Alin.(2) parca are în vedere BERD si IFC. Dar lipsește o definiție legala ce înseamnă instituții financiare internaționale”, îi spunea Cazac lui Litvinenco.

Cazac i-a trimis și un screeshot din lege cu ce ar trebui de modificat.

Litvinenco îi dădea asigurări lui Cazac că legea va fi aprobată în formula în care este, iar ulterior se va veni cu ajustări.

Mold-street.com a de dezvăluit, într-un material „Salvatorii lui Moser, sau cum sunt elaborate și modificate unele legi în Republica Moldova” cum anterior BERD prin intermediul avocatului său Octavian Cazac a modificat legislația cu privire le beneficiarul efectiv ca BERD să poată intra în posesia portului Giurgiulești.

Astfel, la 16 iulie 2020 Mathias von Tucher (director general al Danube Logistics), într-un mesaj adresat lui Octavian Cazac, anunță că „ideea este să prezentăm proiectul final al „Proiect Lege modificare (precizare beneficiar efectiv)” către EBA cât de curând posibil până mâine, pentru a primi aprobarea consiliului și pentru a redacta opinia experților în paralel”.

La 20 iulie 2020 are loc ședința de Guvern, în care amendamentele cu pricina sunt adoptate. La câteva minute de la aprobare, avocatul Octavian Cazac expedia un mesaj scurt: „Gov tocmai a aprobat legea și se îndreaptă spre Parlament”.

Pe 20 iulie 2020, documentul a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului cu nr.340, chiar dacă a avut doar un singur aviz pozitiv – de la Comisia economie, buget și finanțe, în timp ce Comisia juridică, numiri și imunități nu a susținut proiectul.

După o examinare sumară, proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură, ca apoi deputații să plece în vacanță, iar la începutul lunii decembrie 2020 documentul va fi retras din Legislativ.

În decembrie 2021, adică peste un an și patru luni de la tentativa din iulie 2020, într-un mesaj adresat lui Volker Recker, banker senior la BERD (în perioada 2001-decembrie 2021), Mathias von Tucher îl informa despre faptul BERD a pierdut un caz la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit lui Tucher, cauza a fost examinată de judecătoarea Ala Malii, care anterior a emis și alte decizii nefavorabile Danube Logistics.

Oficial, de aproape un an, beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics.

Tranzacția a avut loc în Cipru și a generat mai multe dezbateri și semne de întrebare, referitor la modul cum autoritățile sunt puse în fața faptului împlinit.

#port #beneficiari #economie #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.