Românii i-au depășit pe greci! Portul Constanța a avut cea mai mare creștere din UE

Portul Constanţa a înregistrat cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene în 2021, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Portul Constanţa a avut cea mai puternică creştere în topul principalelor porturi UE, în 2021. Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia, care a căzut de pe locul nouă până pe locul 13, ca urmare a unei scăderi de 10,4% a cantităţii de marfă manipulată.

În total, o cantitate de 3,5 miliarde de tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 4% comparativ cu 2020, după o scădere de 7% în 2020, comparativ cu 2019, din cauza pandemiei de Covid-19 şi a restricţiilor introduse ulterior.

Olanda este în prezent cel mai mare transportator maritim de marfă din UE şi în anul 2021. Porturile olandeze au manipulat 590 de milioane de tone de marfă, cu 32 de milioane de tone mai mult decât în 2020, adică 17% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE. Pe locurile următoare se situează Italia şi Spania, fiecare cu o pondere de 14%.

În topul celor mai mari porturi, Rotterdam (435 milioane de tone), Antwerpen (216 milioane de tone) şi Hamburg (111 milioane de tone), toate amplasate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut poziţiile de cele mai importante porturi din UE, atât în termeni de cantitate brută de marfă manipulată cât şi după volumul containere manipulate.

Urmează în ordine Amsterdam, Algeciras (Spania), Marseille (Franţa), Valencia (Spania), Trieste (Italia), Le Havre (Franţa), Barcelona (Spania) cu 53,6 milioane de tone de marfă şi, pe locul 11, Constanţa cu 49,861 milioane de tone de marfă manipulată în 2021, în creştere faţă de 39,44 milioane de tone în 2020. După Constanţa se situează porturile Genova, Pireu, Bremen şi Gdansk, potrivit Agerpres.

Datele Eurostat mai arată că, în 2021 comparativ cu 2020, 16 state membre au înregistrat o creştere a activităţilor portuare la capitolul mărfuri, însă România a avut cea mai mare creştere procentuală (12,5%).

De asemenea, în perioada 2011-2021, doar şapte state membre au înregistrat o scădere a activităţilor portuare. În contrast, Polonia şi România au avut cele mai mari creşteri relative, de 67,4% respectiv 36,5%.

#port #constanta #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mașina de propagandă de stat din Rusia, care funcționează la o capacitate fără precedent de la vremurile sovietice, devine tot mai costisitoare pentru contribuabilii ruși.

Conform proiectului de buget pentru 2025, guvernul a planificat să majoreze finanțarea canalelor de televiziune de stat, a mass-mediei și a proiectelor de propagandă pe internet la un nou record istoric – 137,2 miliarde de ruble (aproximativ 1,33 miliarde de euro). Această cifră reiese din nota explicativă atașată proiectului de lege privind bugetul, publicată în baza Dumei de Stat.

Comparativ cu anul curent, cheltuielile pentru secțiunea „mass-media” vor crește cu 15,9 miliarde de ruble (aproximativ 154 milioane de euro), adică cu 13%, depășind bugetele anuale ale unor regiuni medii din Rusia, precum regiunea Kaliningrad (135 miliarde de ruble), Perm (110 miliarde de ruble) și Tambov (75 miliarde de ruble).

În medie, propaganda de stat va costa bugetul 11,4 miliarde de ruble pe lună (aproximativ 111 milioane de euro) sau 2,6 miliarde de ruble pe săptămână (aproximativ 25 milioane de euro). Principalii beneficiari ai acestor fonduri vor rămâne canalele de televiziune de stat.

„Primul canal” va primi o subvenție de 6 miliarde de ruble (aproximativ 58 milioane de euro) pentru „umplerea grilei de programe”. Alte 18,6 miliarde de ruble (aproximativ 181 milioane de euro) sunt alocate în buget pentru „Primul canal”, NTV, VGTRK, Televiziunea Publică a Rusiei și canalul „Carusel” pentru difuzarea în localitățile mici (cu populații sub 100.000 de locuitori). Aceste cheltuieli vor crește cu 1 miliard de ruble (aproximativ 9,7 milioane de euro) comparativ cu anul curent.

Guvernul va majora finanțarea agenției MIA „Rusia Azi” cu 17%, până la 10,9 miliarde de ruble (aproximativ 106 milioane de euro). Cheltuielile pentru agenția TASS vor crește cu 26%, până la 4,8 miliarde de ruble (aproximativ 46 milioane de euro).

În plus, agențiile „Regnum” și „Komsomolskaia Pravda”, care nu au primit finanțare de stat în acest an, vor fi incluse în buget: prima va primi o subvenție de 152 milioane de ruble (aproximativ 1,48 milioane de euro), iar a doua 438,7 milioane de ruble (aproximativ 4,27 milioane de euro).