Cum BNM a măturat acționarii obscuri din băncile moldovenești

Băncile moldovenești sunt suficient de capitalizate și au făcut față crizei pandemice. A fost practic unicul sector care a susținut recuperarea economică, potrivit guvernatorului BNM, Octavian Armașu.

Sistemul bancar a trecut printr-un set de reforme profunde. Este vorba de reformele care au fost implementate în cadrul unui program cu FMI care s-a finalizat în primăvara anului 2020. Programul a fost axat pe transparentizarea sectorului bancar și guvernanța corporativă”, a spus Aramașu într-un interviu pentru Agerpres.

În cadrul programului enunțat de guvernator a fost făcut un exercițiu prin care au fost eliminați acționarii nepotriviți și neadecvați au fost atrași investitori noi. „În prezent Circa 90% din activele bancare sunt controlate de investitorii europeni”, a opinat șeful băncii centrale.

În opinia guvernatorului, guvernanța și cadrul de reglementare în bănci sunt aspecte importante. ”Astăzi noi avem o calitate mult mai înaltă a managementului. Au fost făcute reforme și în banca centrală. Tot cadrul de reglementare a BNM a fost îmbunătățit cu ajutorul experților de la FMI”.

În prezent guvernanța BNM corespunde băncilor central europene. Iar în rezultatul reformelor, Republica Moldova are un sistem bancar stabil, bine capitalizat, suficiente lichidități, bine supravegheat. Totodată, noi vedem că sistemul bancar este rezilient și a făcut față tuturor provocărilor crizei pandemice. Sectorul bancar a fost unicul sector care a susținut recuperarea economică post pandemică în situația în care nu am a avut un guvern și un impuls fiscal suficient”, a explicat Armașu.

Republica Moldova s-a confruntat cu o criză bancară fără precedent. Vârful aisbergului a fost frauda bancară din aul 2014 când Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

Totodată, mai multe bănci, printre care Moldindconbank, Victoriabank și Agroindbank s-au confruntat, acum ceva vreme, cu probleme privind transparența acționarilor. Ulterior, BNM a blocat pachetele de acțiuni și le-a vândut. Astfel, BERD a ajuns să controleze Victoriabank și Agroindbank, iar compania bulgară Doverie-Invest – Moldindconbank. Recent, Consiliul Concurenței a dat aviz pozitiv pentru preluarea unei cote de 52% din capitalul Energabnk de către IuteCredit.

#băănci #guvernanță #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.