Cum îl șantaja energetic Smirnov pe Sturza: Dacă vreau eu, veți pluti în rahat la Chișinău

23 Feb. 2022, 21:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2022, 21:50 // Actual //  bani.md

Republica Moldova are un avantaj față de sfârșitul anului 1999, când putea fi șantajată energetic. În prezent, țara noastră poate importa curent electric din Ucraina și România, a declarat fostul premier Ion Sturza în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”.

Potrivit lui Sturza, pe vremea când era premier, liderul separatist de la Tiraspol juca cartea energetică cum poftea.

„Eu am simțit șantajul lui Smirnov pe pielea mea. Când m-am întâlnit cu el mi-a zis-o în față: „Dacă voi vrea veți pluti în rahat la Chișinău” și mai marele de atunci (președintele țării Petru Lucinschi n.a) s-a plimbat pe cal la Condrița și a zis: lasă Ioane că îi trece lui Smirnov”, a explicat Sturza.

În opinia fostului premier, în prezent, Chișinăul poate dicta prețul energiei electrice livrată de Cuciurgan.

Cuciurganul nu are altă alternativă de a furniza energia electrică, decât pe malul drept. Acolo sunt trei blocuri, iar excesul de curent este livrat gratuit în sistemul energetic ucrainean. Curentul ieftin din stânga Nistrului nu va dura la nesfârșit”, a punctat Sturza.

Sturza spune că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe sincronizarea politicii energetice cu cea a României. „În câțiva ani se vor investi miliarde de euro în capacități de generare a energiei. Noi putem să avem participări în proiectele din România. Totodată, trebuie să avem ambiția să avem 30% din totalul energiei generată de eoliene și instalațiile solare”.

Fostul premier afirmă că, în prezent, securitatea energetică nu depinde de infrastructură, ci de capacitatea de a achita facturile și posibilitatea statului de a compensa facturile.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!