Cum își propune Turcia să devină „regele gazului” pentru Europa, fără ajutorul Rusiei

Turcia își propune să devină un furnizor major de gaz pentru Uniunea Europeană și să dezvolte un „hub energetic” pentru a asigura aprovizionarea cu gaze, fără implicarea suplimentară a Rusiei, a declarat ambasadorul Turciei în Uniunea Europeană, Faruk Kaymakci, într-un interviu pentru Politico.

Conform acestuia, reluarea dialogului energetic cu UE va ocupa un loc central în cadrul relațiilor cu Uniunea Europeană, care vor include și negocieri comerciale, precum și colaborare politică, în special pentru soluționarea conflictelor din Europa de Est și Orientul Mijlociu.

În urma opririi tranzitului de gaz prin Ucraina, în ianuarie, ruta turcească a rămas singura cale pentru livrările de gaz rusesc în Europa. Cu toate acestea, Kaymakci nu a menționat o posibilă creștere a livrărilor către țări precum Ungaria și Slovacia, care continuă să depindă de Gazprom. În schimb, Turcia intenționează să sprijine creșterea livrărilor de gaz azer și să ajungă la un acord cu UE pentru dezvoltarea resurselor din Marea Mediterană, o chestiune care a fost blocată de disputa cu Cipru.

„Avem Coridorul Gazului Sudic. Avem 18 miliarde de metri cubi de gaz, în principal din Azerbaidjan, și putem extinde ușor aceste livrări conectându-le cu gazul din Mediterană. Avem un rol important și potențial în acest sens”, a declarat Kaymakci.

Dialogul energetic de vârf între Turcia și UE a fost suspendat în 2019, după ce Turcia a început explorarea unui important zăcământ de gaz, „Afrodita”, descoperit în 2011 în zona economică exclusivă a Ciprului. Turcia a revendicat dreptul de a împărți beneficiile extracției cu regiunea auto-progclamată a Ciprului de Nord, iar în 2019, Uniunea Europeană a încheiat negocierile energetice cu Turcia, denunțând tentativele companiilor turce de a exploata resurse în apele teritoriale cipriote.

„Deși există un mare potențial, dialogul energetic între UE și Turcia este blocat din cauza deciziilor luate în 2019. Considerăm că toată lumea pierde în această situație. Turcia este una dintre cele trei-patru principale rute de livrare a resurselor energetice. Dacă UE vrea să folosească această rută sau nu, este alegerea lor”, a mai spus Kaymakci.

După începutul războiului din Ucraina, livrările de gaz rusesc către UE au scăzut semnificativ, iar în 2023, singura rută funcțională rămasă a fost „Fluxul Turkish Stream”. Potrivit analistului energetic Kadri Tastan, prețul ridicat al gazului european și lipsa aprovizionării prin Ucraina au făcut direcția turcească să devină și mai importantă pentru UE.

„Prețurile ridicate ale gazului au devenit o problemă majoră pentru UE, iar poziția Turciei este acum mult mai puternică”, a adăugat Tastan.

Pe fondul acestor tensiuni, prețul gazului european a atins un maxim de 48,7 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023, iar stocurile de gaz în depozitele europene au scăzut rapid în urma vremii reci din decembrie-ianuarie, ajungând la 56,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.