Cum justifică consilierul Maiei Sandu munții de gunoaie care vor apărea în coasta Chișinăului

02 Feb. 2023, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 17:44 // Actual //  bani.md

Ador situațiile când deșeurile ajung să fie subiect de dispută pe arena politică, susține, într-o postare pe Facebook, consiliera Maiei Sandu, Iuliana Cantaragiu care anterior a ocupat și funcția de ministru al Mediului.

Poate doar așa reușim să vedem mormanele de gunoaie din jurul nostru, în care ne îngropăm la propriu și la figurat. Acolo găsim de toate, începând de la coji de cartof, terciuri neterminate dimineața, pungi și sticle de plastic, până la ambalaje de chimicale pentru spălat cada, spray-uri cu chimicale pentru șters mobila din casă, baterii cu litium pe care le-am scos de la telecomanda de televizor, becuri cu mercur, acumulatoare cu acizi, etc. Întregul tabel a lui Mendeleev, care, dacă nu este tratat corespunzător, ajunge în ape, pe care cu mare drag le consumăm, că habar nu avem ce este în pahar, fiindcă toate aceste elemente și substanțe chimice nu strigă. Apoi facem rând la policlinici, spitale, ne plângem cât de bolnavi 🩻 suntem, invocăm statistici de îmbolnăviri cu cancer, nu am să continui șirul, că-l cunoașteți și singuri. Și asta este rezultatul jocurilor între politicienii slabi, ipocriți, frustrați, orgolioși, care nu vor de facto să soluționeze o problemă reală, ci vor pur și simplu să mai câștige un mandat. Întrebarea mea este: mandatul de primar vă trebuie pentru ce?

Asta-i partea filosofică a problemei. Acum partea tehnică și foarte pragmatică.

În Republica Moldova, strategic vorbind, gestionarea deșeurilor este planificată a fi organizată la nivel de regiuni, numite Zone de gestionare a deșeurilor. Au fost stabilite 8 astfel de zone pe întreaga țară, iar cea din centru este zona 4, unde intră toate localitățile din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni. Asta înseamnă că 273 localități cu un număr de 1 040 500 de oameni ar avea șansa să fie deserviți de un serviciu civilizat de gestionare a deșeurilor, cu tratarea tuturor fracțiilor într-un mod care să elimine poluarea apelor, solului și aerului, dacă politicienii s-ar gândi la oameni.

Cum se vrea a fi creat sistemul de gestionare a deșeurilor în zona 4? La nivel de zonă se dorește a fi construit un Centru de gestionare a deșeurilor, unde va fi aplicată tehnologia de trate mecano-biologică a deșeurilor, cu toate componentele sale: sortarea tuturor deșeurilor, fracțiile recilabile merg la agenți economici pentru reciclare, fracția solidă nerecilabilă merge la agenții economici producători de energie, fracția organică merge la biodigestie, de unde se captează biogaz, care tot se transformă în energie, ulterior organica se transformă în compost, care este utilizat ca îngrășământ, și o pondere mică de deșeuri este înhumat la poligon, care are straturi de protecție cu geomembrană pentru a evita poluarea apelor. În paralel cu construcția acestui Centru, toate gunoiștile din cele 273 de localități vor fi lichidate.

Eu personal am văzut astfel de Centre de gestionare a deșeurilor în Lituania și în Finlanda și mi-aș dori să avem această șansă și în Moldova. În poze sunt câteva exemple de astfel de Centre construite în Lituania, Croația, Grecia. Scopul acestui Centru de gestionare a deșeurilor este de a valorifica/recicla o pondere cât mai mare de deșeuri și de a înhuma o pondere cât mai mică de deșeuri.

În general, de la un astfel de sistem au de câștigat toți: oamenii, autoritățile publice locale, agenții economici. Pe lângă avantajele de mediu, sunt și o mulțime de avantaje economice. Astfel, colectarea centralizată și sortarea deșeurilor deschide o piață nouă pentru recilatori, apar materii prime secundare care pot fi utilizate de producători fie pe piața internă, fie să meargă la export. Iar pe lângă avantajele de mediu și economice, mai sunt și cele sociale. Cu dezvoltarea reciclatorilor, apar locuri noi de muncă, salarii în bugetele familiilor, pe de o parte, și prin gestionarea adecvată a deșeurilor, oamenii din toate cele 273 de localități devin mai sănătoși și mai puțini bani cheltuiesc pe pastile și medici.

Circul pe care l-a făcut Ceban azi la Stăuceni este doar un joc pentru a crea impresii eronate și pentru a manipula, joc care ține ostatici ai mormanelor de gunoaie toți cei peste 1 milion de oameni din cele 273 de localități din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Apr. 2025, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 08:00 // Actual //  Ursu Victor

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale  și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

 

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ