Cum justifică consilierul Maiei Sandu munții de gunoaie care vor apărea în coasta Chișinăului

02 Feb. 2023, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2023, 17:44 // Actual //  bani.md

Ador situațiile când deșeurile ajung să fie subiect de dispută pe arena politică, susține, într-o postare pe Facebook, consiliera Maiei Sandu, Iuliana Cantaragiu care anterior a ocupat și funcția de ministru al Mediului.

Poate doar așa reușim să vedem mormanele de gunoaie din jurul nostru, în care ne îngropăm la propriu și la figurat. Acolo găsim de toate, începând de la coji de cartof, terciuri neterminate dimineața, pungi și sticle de plastic, până la ambalaje de chimicale pentru spălat cada, spray-uri cu chimicale pentru șters mobila din casă, baterii cu litium pe care le-am scos de la telecomanda de televizor, becuri cu mercur, acumulatoare cu acizi, etc. Întregul tabel a lui Mendeleev, care, dacă nu este tratat corespunzător, ajunge în ape, pe care cu mare drag le consumăm, că habar nu avem ce este în pahar, fiindcă toate aceste elemente și substanțe chimice nu strigă. Apoi facem rând la policlinici, spitale, ne plângem cât de bolnavi 🩻 suntem, invocăm statistici de îmbolnăviri cu cancer, nu am să continui șirul, că-l cunoașteți și singuri. Și asta este rezultatul jocurilor între politicienii slabi, ipocriți, frustrați, orgolioși, care nu vor de facto să soluționeze o problemă reală, ci vor pur și simplu să mai câștige un mandat. Întrebarea mea este: mandatul de primar vă trebuie pentru ce?

Asta-i partea filosofică a problemei. Acum partea tehnică și foarte pragmatică.

În Republica Moldova, strategic vorbind, gestionarea deșeurilor este planificată a fi organizată la nivel de regiuni, numite Zone de gestionare a deșeurilor. Au fost stabilite 8 astfel de zone pe întreaga țară, iar cea din centru este zona 4, unde intră toate localitățile din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni. Asta înseamnă că 273 localități cu un număr de 1 040 500 de oameni ar avea șansa să fie deserviți de un serviciu civilizat de gestionare a deșeurilor, cu tratarea tuturor fracțiilor într-un mod care să elimine poluarea apelor, solului și aerului, dacă politicienii s-ar gândi la oameni.

Cum se vrea a fi creat sistemul de gestionare a deșeurilor în zona 4? La nivel de zonă se dorește a fi construit un Centru de gestionare a deșeurilor, unde va fi aplicată tehnologia de trate mecano-biologică a deșeurilor, cu toate componentele sale: sortarea tuturor deșeurilor, fracțiile recilabile merg la agenți economici pentru reciclare, fracția solidă nerecilabilă merge la agenții economici producători de energie, fracția organică merge la biodigestie, de unde se captează biogaz, care tot se transformă în energie, ulterior organica se transformă în compost, care este utilizat ca îngrășământ, și o pondere mică de deșeuri este înhumat la poligon, care are straturi de protecție cu geomembrană pentru a evita poluarea apelor. În paralel cu construcția acestui Centru, toate gunoiștile din cele 273 de localități vor fi lichidate.

Eu personal am văzut astfel de Centre de gestionare a deșeurilor în Lituania și în Finlanda și mi-aș dori să avem această șansă și în Moldova. În poze sunt câteva exemple de astfel de Centre construite în Lituania, Croația, Grecia. Scopul acestui Centru de gestionare a deșeurilor este de a valorifica/recicla o pondere cât mai mare de deșeuri și de a înhuma o pondere cât mai mică de deșeuri.

În general, de la un astfel de sistem au de câștigat toți: oamenii, autoritățile publice locale, agenții economici. Pe lângă avantajele de mediu, sunt și o mulțime de avantaje economice. Astfel, colectarea centralizată și sortarea deșeurilor deschide o piață nouă pentru recilatori, apar materii prime secundare care pot fi utilizate de producători fie pe piața internă, fie să meargă la export. Iar pe lângă avantajele de mediu și economice, mai sunt și cele sociale. Cu dezvoltarea reciclatorilor, apar locuri noi de muncă, salarii în bugetele familiilor, pe de o parte, și prin gestionarea adecvată a deșeurilor, oamenii din toate cele 273 de localități devin mai sănătoși și mai puțini bani cheltuiesc pe pastile și medici.

Circul pe care l-a făcut Ceban azi la Stăuceni este doar un joc pentru a crea impresii eronate și pentru a manipula, joc care ține ostatici ai mormanelor de gunoaie toți cei peste 1 milion de oameni din cele 273 de localități din mun. Chișinău și din r-nele Criuleni, Dubăsari, Strășeni, Anenii Noi, Hîncești, Ialoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Aug. 2025, 14:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Soroceanu Olga
18 Aug. 2025, 14:04 // Actual //  Soroceanu Olga

În cadrul campaniei „Moldova care ne unește”, cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce obiecte, persoane sau valori se asociază cel mai mult cu țara lor. Răspunsurile au scos în evidență o combinație de tradiții, simboluri culturale, dar și aspirații sociale.

Pentru mulți, Moldova înseamnă familie, copii fericiți și un trai decent. Alții au pus accent pe tradițiile și cultura populară. „Tradițiile, în primul rând. Poporul Moldovei și cât e de primitor”, a afirmat un alt intervievat.

„Mâncarea noastră tradițională, foarte gustoasă, dar chiar tradițiile noastre sunt frumoase”, a declarat o tânără. Un alt respondent a completat: „Mămăliga, muzică, nunți”.

Printre răspunsuri s-au regăsit și repere istorice și culturale. Cetățenii au menționat „Ștefan cel Mare, mâncarea națională, limba română”, dar și locuri simbolice: „Orheiul Vechi, Soroca și Chișinăul, pentru că aici locuiesc de când sunt mică, aici m-am născut și asta e casa mea”.

 

Un alt element care definește Moldova, în opinia oamenilor, este spiritul comunitar. „Cu un spirit bun de dispoziție, de atitudine, pozitivism aș zice, sper bunătate și suport emoțional”, a subliniat o femeie.

„Vin, bineînțeles, vinul nostru este cel mai bun”, a completat o altă persoană.

Vox-ul realizat în cadrul campaniei „Moldova care ne unește” scoate în prim-plan legătura puternică a oamenilor cu tradițiile, dar și dorința ca Moldova să fie asociată cu bunăstarea și unitatea.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII