Cum pot fi convinși cetățenii din diasporă să investească în dezvoltarea Republicii Moldova?

Participarea masivă a diasporei la ultimele scrutine electorale sugerează că autoritățile statului vor trebui să intensifice programele naționale dedicate diasporei și să consolideze dialogul cu diaspora. Factorul determinant al migrației în scop de muncă este cel economic din cauza nivelului mic de salarizare și insuficiența veniturilor în mediul rural. Dacă intențiile de emigrare vor persista, aceasta va pune constant presiune asupra sistemului de pensii. Iar în anul 2030 numărul beneficiarilor de pensii ar putea depăși numărul salariaților.

Aceasta este una din concluziile principale ale Notei Analitice elaborate pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene de către Dumitru Vicol, analist financiar și expert asociat IPRE și Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Potrivit autorilor, deși nu sunt disponibile date oficiale precise cu privire la numărul exact al persoanelor care au emigrat din Republica Moldova, în rezultatul analizei și agregării datelor oficiale, dar și a cercetărilor efectuate în ultimii ani, putem estima că numărul celor plecați din țară e de cel puțin 900 mii, dar în realitate ar putea ajunge chiar la 1.3 milioane de persoane. De asemenea, se estimează că dintre cei plecați deja, majoritatea se află peste hotare împreună cu familiile lor. Astăzi, o pătrime din gospodăriile din țară primesc remitențe, iar în cadrul gospodăriilor casnice care sunt dependente de remitențe, transferurile constituiau 52.4% din venitul disponibil pentru anul 2018. Proporția remitențelor în veniturile disponibile a scăzut de la 19% în 2014 la 13% în 2020.

„Autoritățile naționale ar trebui să se focuseze mai mult pe atragerea economiilor celor din diaspora, care ar putea fi estimate la cel puțin 800 milioane dolari per an. În acest sens, este important de extins programele naționale cum ar fi PARE 1+3 și DAR 1+1. O altă oportunitate este dezvoltare eco-sistemului de crowdfunding și investiții în întreprinderi. Economiile celor aflați peste hotare ar putea fi depuse în VMS-uri, ceea ce ar crea un venit adițional pentru o potențială reîntoarcere”, este de părere Dumitru Vicol.

De asemenea, autorii, recomandă reanimarea Grupurilor de Excelență ale Diasporei care să contribuie la implementarea obiectivelor naționale de dezvoltare durabilă.

„Sunt necesare noi soluții eficiente și o mai bună colaborare între autoritățile naționale pentru o estimare mai precisă a mobilității cetățenilor. Autoritățile trebuie să continue cooperarea internațională pentru încheierea noilor acorduri bilaterale de securitate socială cu țările unde își au reședința un număr mare de migranți moldoveni, inclusiv Canada și Marea Britanie. Nu în ultimul rând, coordonarea programelor de atragere a economiilor și activităților ce au tangență cu diaspora are nevoie de un Birou pentru Relații cu Diaspora cu un statut mai elaborat. Noul statut ar trebui să ofere autonomie financiară și administrativă, iar consiliul de administrare ar trebui să fie format cel puțin în jumătate din membri ai diasporei”, menționează Vadim Pistrinciuc.

Autorii concluzionează că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe atragerea economiilor celor din diaspora, care ar putea fi estimate la cel puțin 800 milioane dolari per an. Deși există reticența de a investi în țară din lipsa încrederii în autorități și a instabilității politice, e nevoie de convins diaspora, dar și decidenții politici, că rentabilitatea potențială în unele sectoare, precum agricultura și producerea în general, ar putea acoperi riscurile de țară.

#IPRE #diaspora #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.