De când pui piciorul pe pământul din Cipru, începe să miroasă a vacanţă: parfumul de portocală, lămâie şi mandarină se îmbină cu cele de iasomie, lavandă şi apa sărată a mării. Seara adormi pe muzica valurilor, iar dimineaţa te trezeşte forfota turiştilor pe plajă. Tavernele sunt mereu pline, preţurile cam cât într-un sat din România, iar strategia de business se vede peste tot, de la reţeaua de sate turistice susţinute şi promovate de stat, până la hotelurile grandioase de la malul mării.
Legenda naşterii Afroditei, apărută prin spuma valurilor mării, poate fi comparată cu naşterea geologică a Ciprului, procesul prin care insula s-a ridicat din ocean. O insulă cu puţin peste 1 milion de locuitori atrage anual un număr de patru ori mai mare de turişti, astfel că pare că Cipru a descoperit reţeta succesului când vine vorba de turism.
O călătorie acolo este un amestec de istorie captivantă, cultură, plaje cu nisip fin şi ape de un turcoaz limpede. Printre „bijuteriile” Ciprului este Ayia Napa, un fost sat de pescari care a devenit oraş în 1994 şi care astăzi este una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe insulă. Situat pe coasta de est a Ciprului, foarte aproape de oraşul Famagusta, Ayia Napa este te frapează de la prima vedere cu frumuseţea naturii – plaje cu nisip auriu şi ape albastre. Staţiunea cu 14 plaje premiate cu steagul albastru mai are un atu: viaţa de noapte. Din anii ‘90, această parte a Ciprului este una dintre destinaţiile de petrecere extrem de populare ale Mediteranei.
Plaja Nissi, cu golfurile sale gemene, este cea mai populară plajă din oraş şi locul unde se îndreaptă majoritatea turiştilor în timpul zilei. La câţiva kilometri spre est de-a lungul bulevardului Nissi, trecând pe lângă multe magazine şi restaurante viu colorate, ajungem în centrul oraşului, unde se află majoritatea barurilor şi a cluburilor, destinaţia preferată de turişti când se lasă seara.
După ce ieşim din oraş spre est, ajungem la peşterile marine, populare pentru scufundări, şi apoi la Cavo Greco, un parc forestier naţional popular pentru cei dornici de drumeţii, plimbări, pasionaţii de natură în ansamblu. Tot în zona Cavo Greco este Podul Iubirii, un pod natural cu arc stâncos, cu o margine care se extinde în apele cristaline ale Ciprului, devenit destinaţie populară printre îndrăgostiţi. Poveştile localnicilor de acolo spun că dorinţele îndrăgostiţilor se vor împlini atunci când se sărută în timp ce stau în mijlocul arcului podului.
Un alt oraş de coastă, Paphos, este o combinaţie armonioasă de situri istorice, staţiune turistică şi peisaj rural, parte din o regiune care îmbină zonele muntoase cu marea. Se alătură armonios cultura, viaţa contemporană şi siturile arheologice istorice.
Cipru are un sezon estival care începe de la jumătatea lunii aprilie şi ţine până la mijlocul lunii noiembrie. Turismul reprezintă mai mult de 20% din PIB-ul ţării, adică este un pilon cheie al economiei cipriote.
„Oficiul de Turism al Ciprului a conceput o rută turistică care traversează zonele centrale ale Ciprului. Traseul aduce vizitatorii aproape de natura cipriotă şi le oferă posibilitatea de a familiariza cu tradiţiile locale şi de a experimenta modul de viaţă cipriot. Traseul se numeşte <Heartland of legends> şi constă dintr-un traseu principal, care trece prin zone rurale, muntoase şi îndepărtate, şi din mai multe trasee tematice mai mici, care încep sau se termină de-a lungul traseului principal”, susţine Ivan Gorobets, sales and marketing officer, international relations, Oficiul de Turism al Ciprului. Un raport publicat de serviciul de statistică al statului arată că Marea Britanie a rămas principala sursă de turism, reprezentând 26,8% (42.724 persoane) din totalul sosirilor. Marea Britanie a fost urmată de Polonia cu 11,8% (18.874 persoane), Germania cu 10% (15.984 persoane) şi Grecia cu 9,7% (15.475 persoane).
