Aderarea la UE a provocat declinul şantierelor navale din Polonia şi Croaţia. Unele s-au reorientat şi au succes

09 Iun. 2024, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2024, 09:44 // Actual //  bani.md

Polonia și Croația, cu deschidere largă la Marea Baltică și respectiv la Marea Adriatică, au fost, înainte de liberalizarea economiilor, etaloane ale industriei construcției și reparației de vapoare nu doar în regiune, ci și în Europa. Puternic subvenționate de stat, pentru că erau mari angajatori, șantierele navale au fost sacrificate pentru ca aceste țări să poată intra în Uniunea Europeană, unde domnește principiul concurenței loiale. Sacrificiile au venit sub forma privatizărilor sau falimentelor. Industria nu și-a mai revenit niciodată la gloria din perioada comunistă, dar supraviețuiește. În Croația problemele sunt încă mari.

În Polonia, șantierele navale par să-și fi găsit un rol în noua economie. Sectorul luxului și cel militar le aduc comenzi, iar angajatorii polonezi se plâng că nu găsesc suficienți oameni pe care să-i angajeze. „Industria construcției de vapoare din Polonia – o poveste de succes“, sună titlul unei analize mai vechi. În timp ce alte industrii se confruntă cu reducerea comenzilor, cartea de comenzi a șantierelor poloneze este descrisă ca fiind „cea mai sănătoasă din lume“ de către Lloyd’s Register of Shipping. Circa 60.000 de oameni lucrează pe șantierele navale ale Poloniei, rezultat al unor reduceri foarte mici de personal, care nu au venit ușor.

Polonia, puternic îndatorată către Vest, nu a avut niciodată opțiunea de a-și susține șantierele prin subvenționare masivă, fiind nevoită să iasă pe piețele internaționale și să-și vândă produsele. Uniunea Șantierelor Navale Poloneze exportă aproape 90% din vapoarele construite, iar industria a reușit să se mențină competitivă pe plan global, chiar dacă cota de piață a scăzut de la 2,6% în 2000 la 0,1% în 2020. Șantierul de reparații Remontowa din Gdansk, cel mai mare de acest gen din Europa, este un exemplu de succes în diversificarea activității.

În Croația, șantierele navale se confruntă încă cu probleme majore. În 2012, guvernul promitea soluționarea situației șantierelor înainte de aderarea la UE, dar privatizările și restructurările au fost dificile. Șantiere precum 3. Maj, Brodotrogir, Brodosplit și Uljanik au trecut prin falimente și greutăți financiare. În 2019, Uljanik a fost forțat să intre în faliment, iar de atunci, situația a rămas precară.

Cu toate acestea, industria croată de construcții de vapoare încă există, specializându-se pe vase de nișă, precum vapoarele de croazieră polară și iahturi. Brodosplit, de exemplu, construiește o navă de croazieră rezidențială, MV Narrative, care va îmbina luxul cu responsabilitatea față de mediu. Industria constructoare de vapoare a Croației reprezintă 2% din PIB-ul țării, comparativ cu 20% cât contribuie turismul, cea mai mare cotă din UE.

Ambele țări au reușit, în moduri diferite, să mențină vie o industrie esențială pentru economiile lor, adaptându-se la noile condiții economice impuse de Uniunea Europeană și piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Mai 2026, 17:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Mai 2026, 17:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Ana Groza, directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA Moldova), a fost aleasă noua președintă a Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova. Decizia a fost votată în unanimitate de membrii Confederației, în cadrul Adunării Generale a CNPM, eveniment care a marcat și 30 de ani de activitate ai organizației în reprezentarea mediului de afaceri din țară. Până în prezent, funcția era deținută de către Leonid Cerescu.

În discursul său, Ana Groza a declarat că noua etapă pentru CNPM trebuie să însemne „continuitate, consolidare și adaptare la realitățile economice actuale”.

„CNPM trebuie să rămână o organizație independentă, credibilă și unită — o voce fermă și responsabilă pentru angajatorii din Republica Moldova”, a spus aceasta.

Pentru perioada următoare, Confederația și-a stabilit trei priorități majore: consolidarea reprezentării mediului de afaceri, dezvoltarea unui dialog social mai eficient și implicarea activă în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

La eveniment au participat reprezentanți ai comunității patronale, parteneri instituționali și oficiali ai statului, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

În mesajul său, premierul a accentuat importanța mediului de afaceri pentru dezvoltarea economică și parcursul european al Republicii Moldova: „Vrem ca Republica Moldova să devină o economie mai competitivă, mai atractivă pentru investiții și mai bine conectată la standardele europene. Dar acest obiectiv nu poate fi realizat fără mediul de afaceri”.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!