Cum s-ar răsfrânge în întreaga lume o invazie rusă în Ucraina

Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării vecine riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state. Experții se tem că ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului, arată o analiză CNN, preluat de digi24.ro.

În cazul în care va avea loc o incursiune, nu este clar ce formă ar lua. Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

În același timp, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii. Orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate.

Cea mai gravă criză de securitate din ultimele patru decenii

„Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.

„Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii, dar acest dezacord a fost ascuns sub preș ani de zile”, spune James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, punctează expertul.

Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.

Dar „amploarea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, spune Nixey.

O nouă linie de front în Europa

Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă. „Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune Nigel Gould-Davies. „Dacă Rusiei i se permite – sau dacă nu este descurajată – să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, se întreabă analistul.

Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor. Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. CNN, care citează trei oficiali americani, susține că Statele Unite și aliații ar putea trimite detașamente suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria chiar în zilele următoare.

Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina – o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.

Dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune, este de părere Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI). „În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile – pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, recunoaște el. Expertul crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, prezice expertul.

#atac #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la un milion de ruși au fugit în străinătate în primul an de la invazia Kremlinului în Ucraina. Acum, mii se întorc acasă, oferind o victorie propagandistică președintelui Vladimir Putin și un impuls pentru economia sa de război, scrie Bloomberg.

În condițiile în care războiul încă face ravagii, iar omul care l-a început este pe cale să își asume un nou mandat de șase ani la putere, mulți ruși se confruntă cu o alegere dificilă. Confruntându-se cu respingeri la reînnoirea permiselor de ședere, cu dificultăți în ceea ce privește transferul de muncă și de bani în străinătate și cu un număr limitat de destinații care îi mai primesc, aceștia aleg să pună capăt autoexilului.

“Afacerea nu a funcționat, nimeni nu ne așteaptă cu adevărat” în străinătate, a declarat Alexey, un fost consultant politic în vârstă de 50 de ani din Moscova, care s-a mutat în Georgia pentru a lucra ca antreprenor după ce a fost reținut la un miting anti-război în capitala rusă. El s-a întors când finanțele afacerii sale s-au epuizat, a spus Alexey. El și alte persoane intervievate de Bloomberg au cerut să nu-și dezvăluie numele de familie din motive de securitate.

Invazia din februarie 2022 a provocat un exod în masă din Rusia la o scară nemaiîntâlnită de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Mulți au plecat pentru a înregistra disidența față de război, dar și de teama de mobilizare. Când Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezerviști în septembrie 2022, a declanșat un nou val de plecări a sute de mii de persoane.

Fluxul de plecări a încetinit, dacă nu s-a inversat. În iunie, Kremlinul s-a lăudat că jumătate dintre toți cei care au fugit în acele zile de început s-au întors deja, iar acest lucru pare să reflecte statisticile disponibile din cele mai populare țări de destinație, precum și datele furnizate de companiile de relocare. Pe baza datelor clienților unei firme de relocalizare, Finion din Moscova, se estimează că 40%-45% dintre cei care au plecat în 2022 s-au întors în Rusia, a declarat directorul companiei, Viaceslav Kartamyshev.

Putin a lăudat întoarcerea oamenilor de afaceri, a antreprenorilor și a specialiștilor cu înaltă calificare ca fiind o “tendință bună”. El consideră că afluxul este un semn de sprijin pentru politicile sale, indiferent de motivele reale ale întoarcerii lor acasă, și o dovadă că rușii au “un sentiment de apartenență, o înțelegere a ceea ce se întâmplă”.

Poveștile de revenire sunt folosite în mod activ în propagandă ca o confirmare a “rusofobiei” din Occident, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoare a firmei de consultanță politică R.Politik și senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center. Pentru Putin, acest lucru contează, deoarece “îl alimentează, îi oferă dovezi suplimentare că a avut dreptate”, a spus ea.

Mii de expatriați care se întorc în țară ajută, de asemenea, Rusia să facă față sancțiunilor din timpul războiului și să obțină o performanță economică solidă. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, migrația inversă a adăugat probabil între o cincime și o treime la creșterea economică anuală de 3,6% a Rusiei în 2023.

Cu toate acestea, lucrătorii care se întorc în țară constituie doar un procent estimat la 0,3% din numărul total de angajați. Acest lucru nu contribuie prea mult la atenuarea penuriei acute de pe piața forței de muncă, dar evidențiază contribuția supradimensionată a repatriaților la activitatea economică.