Cum se împart banii la rectificarea bugetară

Cabinetul de miniștri a rectificat Legea bugetului de stat pentru anul 2023. Potrivit documentului, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetului de stat se majorează cu 1,4 miliarde de lei.

Respectiv, veniturile bugetului de stat cresc cu 2,2% și vor constitui 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,7% și vor constitui 84,602 miliarde de lei. În același timp, deficitul bugetar rămâne de 18,3 miliarde de lei.

Modificarea bugetului a fost determinată de majorarea intrărilor de granturi externe pentru suport bugetar în sumă de 94 de milioane de dolari, resurse ce au fost direcționate în mare parte pentru dezvoltarea economiei naționale.

Principalele măsuri de ordin economic, vizează alocarea suplimentară de resurse pentru infrastructură și dezvoltare locală:

majorarea Fondului rutier cu 736 milioane de lei pentru lucrări de reparație și întreținere a drumurilor publice naționale;

susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA – 338 de milioane de lei (din surse externe inclusiv);

majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei pentru implementarea proiectelor în cadrul programului „Satul European”;

majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei.

Sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile: cultură, sport și tineret; educație; ocrotirea sănătății. De asemenea, 86,1 milioane de lei vor fi direcționate pentru finanțarea serviciului asistență personală, 50 de milioane de lei pentru reparația capitală a unităților de terapie intensivă din instituțiile medico-sanitare, 5 milioane de lei pentru programul „Farmacia în comuna ta”.

Alte 10 milioane de lei vor fi utilizate pentru renovarea și dotarea infrastructurii pentru educația antepreșcolară, iar 22 de milioane de lei – pentru acordarea premiilor și a burselor sportivilor pentru performanță în competițiile sportive.

Rectificarea presupune și majorarea salariilor pentru unele categorii de bugetari, care lucrează în administrația publică centrală, începând cu 1 iulie curent. Pentru această măsură au fost alocate 89,8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rectificare #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.