Cum se poate transforma catastrofa preţurilor energiei într-o catastrofă pentru cea mai puternică economie a Europei

Dacă Europei îi va fi rău în următoarele luni sau ani va fi şi din cauza dependenţei industriei Germaniei de energia ieftină rusească. Companiile germane, individual sau prin puternicele lor organizaţii de lobby, avertizează sau ameninţă cu ce este mai rău, ceea ce fac de obicei când dau de greu. Însă de data aceasta, dracul s-ar putea să fie chiar foarte negru.

Economia germană îşi trage de mult timp energia din puterea industrială a ţării. Dar, odată cu creşterea vertiginoasă a preţurilor la energie, multe companii au început să se confrunte cu un viitor tulbure, scrie revista germană Der Spiegel. Unele au început să ia în considerare relocarea producţiei, evidenţiind o posibilă ameninţare pe termen lung la adresa modelului de business al ţării. Să asistăm cumva la începutul sfârşitului „Made in Germany”? Ziua Angajatorilor Germani, adunarea anuală de la Berlin găzduită de Confederaţia Asociaţiilor Patronale Germane (BDA), a fost mult timp o ţintă a protestatarilor. Activişti de stânga pe baricade, activişti pentru climă desfăşuraţi de-a lungul drumului – cei mai mulţi dintre cei care participă la eveniment nici măcar nu-i mai observă. Au devenit un decor obişnuit.

Însă de data aceasta, chiar şi poliţia a fost surprinsă de un mic grup de demonstranţi care s-au prezentat pentru a-şi exprima nemulţumirea. Este vorba de o duzină de bărbaţi şi femei în ţinută de afaceri care şi-au dat în mod oficial mâna în semn de salut înainte de a transporta saci cu cărbune dintr-o dubă verde pentru un priveghi în faţa fostului aeroport urban al Berlinului, Tempelhof. Vremuri ciudate. Grupul se numeşte Die Jungen Unternehmer, sau „tinerii antreprenori”, şi s-a adunat la timp pentru apariţia în interior a ministrului german al economiei, Robert Habeck, duşmanul lor.

Tinerii directori poartă măşti cu Habeck, vântură pachete cu bancnote de 50 de euro false şi se adună în jurul unei vetre metalice improvizate plină cu cărbune încins. Trei, doi, unu – apoi aruncă mănunchiurile de bani în foc şi intonează un cântec în favoarea folosirii cărbunelui şi a energiei nucleare pentru a sprijini Germania în criza energetică. De asemenea, vântură semne care avertizează că vin falimentele şi îi cer ca Habeck să pună capăt „exploziei preţurilor”. Ministrul, spun ei, arde bani în loc de cărbune – banii lor şi ai consumatorilor germani.

În interior, tonul preşedintelui BDA, Rainer Dulger, este departe de a relaxat. Doar ajutorul de stat, spune el, mai poate împiedica companiile să intre în faliment din cauza creşterii rapide a preţurilor la gaze şi electricitate. Este un mesaj care poate fi auzit peste tot în Germania, pe măsură ce iarna se apropie. Colaps, relocări ale producţei, dezindustrializare: aceştia sunt termenii folosiţi de reprezentanţii angajaţilor şi de directorii de companii pentru a-i presa pe liderii politici ai Germaniei să facă ceva.

#Energie #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom