Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi. Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Putin în Ucraina

08 Oct. 2022, 04:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Oct. 2022, 04:55 // Actual //  bani.md

Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.
Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.