Cumpărăturile cu numerar ar putea fi plafonate. UE vrea să combată spălarea de bani

Comisia Europeană vrea să plafoneze la 10 mii de euro cumpărăturile cu plata în numerar în toată Uniunea Europeană. Măsura este menită să combată spălarea de bani obţinuţi prin activităţi ilegale, potrivit comisarului pentru servicii financiare.

Cea mai mare parte a câştigurilor provenite din activităţi infracţionale sunt în numerar, iar capitalul este apoi investit în proprietăţi sau bunuri de valoare mare pentru a disimula originea ilegală a banilor.

Este motivul pentru care normele europene în vigoare împotriva spălării de bani se aplică deja operatorilor care fac sau primesc plăţi de peste 10.000 de euro. Bruxellesul vrea să stabilească însă o regulă generală în Uniune Europeană care să impună o limită maximă de 10.000 de euro pentru plăţile în numerar.

Această măsură ar putea fi cuprinsă într-un pachet cu noi iniţiative împotriva spălării de capitaluri, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în luna iulie. Va fi creată și o nouă instituție europeană ce va avea în atribuţii lupta împotriva spălării de bani şi actualizarea sau armonizarea normelor în această privință.

În Republica Moldova există un proiect care limitează plățile în numerar până la valoarea de 100 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 5000 de euro.

#numerar #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.