Curentul de la separatiști ne-ar costa o avere – Junghietu respinge revenirea la MGRES

Republica Moldova nu ia în considerare, în prezent, reluarea achizițiilor de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi” de la Rlive.

Întrebat despre eventualitatea revenirii la importul de curent din regiunea transnistreană în perioada verii, în cazul unui deficit de electricitate în România, ministrul a precizat că această opțiune este una extrem de scumpă chisr și cu livrarea de către Chișinău a gazului în schimbul energiei electrice.

„Acest scenariu este foarte costisitor. Dacă analizăm prețul de piață al gazului, acesta este în jur de 35-36 euro/MWh. Adăugând tariful de transport, ajungem la un cost de 43-45 euro/MWh. La MGRES, pentru a produce un megawatt de energie electrică, sunt necesari aproximativ 3 megawați de gaz. Matematica e simplă – rezultă un preț final mult mai mare decât ofertele de pe piață”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, situația se complică și mai mult dacă se ia în calcul faptul că regimul de la Tiraspol nu plătește pentru gazul livrat de Chișinău.

„Știm foarte bine că tariful pe care îl percep acolo nu acoperă costul real al gazului. Acest gaz a fost acceptat de Chișinău ca un compromis politic – așa-zisul „gaz umanitar”. Dacă acest tip de gaz continuă să fie livrat și să alimenteze MGRES, atunci este o problemă politică, nu una economică”, a subliniat Junghietu.

În concluzie, ministrul a fost ferm: „Nu luăm în calcul, în acest moment, scenariul de a cumpăra energie electrică de pe malul stâng al Nistrului.”

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov atrage atenția că, în lipsa unor capacități locale de echilibrare, Moldova va fi pusă în fața faptului împlinit: „Inevitabil se va reveni la Centrala de la Cuciurgan pentru energia de echilibrare. La un moment dat va fi un deficit de energie și ni se va spune că unica soluție pentru echilibrare e curentul de la Cuciurgan”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.