Datoria internă a Moldovei crește înfiorător. Împrumuturi la cote amețitoare în acest an

Conform informațiilor furnizate de Ministerul de Finanțe al Republicii Moldova, datoria de stat internă a atins nivelul de 39 de miliarde 194,92 milioane de lei la finalul lunii octombrie, înregistrând o creștere de 13,6% sau 4 miliarde 702,55 milioane de lei de la începutul anului.

În ciuda creșterii generale, comparativ cu luna precedentă, datoria a cunoscut o ușoară scădere de 1,6% sau 629,05 milioane de lei față de septembrie 2023, când s-a înregistrat un maxim record de 39 miliarde 823,97 milioane de lei.

Principala sursă a creșterii datoriei publice interne în perioada ianuarie-octombrie 2023 a fost asociată cu extinderea emisiunilor de titluri de stat pe piața primară. Astfel, datoria privind titlurile de stat emise pe piața primară a crescut la aproximativ 25 miliarde 309,9 milioane de lei, reflectând o creștere de 25,4% față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2022.

O altă componentă a datoriei de stat interne a fost reprezentată de obligațiunile emise pentru a acoperi obligațiile de plată ale Ministerului Finanțelor, înregistrând o scădere de 2,6% la 11 miliarde 751,2 milioane lei la sfârșitul lunii octombrie 2023.

În plus, datele Ministerului Finanțelor evidențiază o medie ponderată a dobânzilor la valorile mobiliare de stat vândute la licitații, înregistrând o scădere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Potrivit informațiilor oferite de Ministerul de Finanțe al Republicii Moldova, situația datoriei pe titluri de stat la sfârșitul lunii octombrie 2023 evidențiază o scădere față de valorile înregistrate la încheierea anului 2022. Datoria pe titluri de stat convertite a ajuns la 2 miliarde 133,43 milioane de lei, marcând o descreștere față de 2 miliarde 241,37 milioane de lei înregistrate la finalul anului precedent.

În perioada ianuarie-octombrie 2023, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat vândute în cadrul licitațiilor a fost de 9,16%. Acest lucru reflectă o descreștere semnificativă de 7,78 puncte procentuale în comparație cu aceeași perioadă a anului 2022.

De asemenea, pentru tipurile de titluri de valoare emise în ultimele 9 luni, randamentul a înregistrat următoarele valori:

VMS-91 zile: 9,86%
VMS-182 zile: 9,46%
VMS-364 zile: 8,66%
OS (obligațiuni de stat)-2 ani: 9,46%
OS-3 ani: 8,74%
OS-5 ani: 7,87%
OS-7 ani: 8,62%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.